Industria auto a fost afectată direct de criza globală a semiconductorilor, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 18 milioane de vehicule în întreaga lume, iar pierderile pentru companiile din domeniu au ajuns la 100 de miliarde de euro, relevă o analiză realizată de Allianz Trade, citată de Agerpres. „Industria automobilelor a fost prima impactată de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face față crizei provocate de pandemie, producătorii și furnizorii au reacționat prin reduceri drastice ale stocurilor și comenzilor de semiconductori (...) Deși au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producția de mașini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producție de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situația a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producția de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătățire la finalul anului 2021 și în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producției a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanțurilor de aprovizionare din Shanghai, precum și de invazia Rusiei în Ucraina. Penuria cipurilor a provocat pierderi de aproape 100 de miliarde euro, în 2021 și 2022”, se menționează în cercetare.

În calculul impactului produs de criza semiconductorilor, specialiștii Allianz Trade au comparat producția din anii 2021 și 2022 cu nivelurile din 2019. Astfel, rezultatul arată că peste de 50 de miliarde de euro au fost, deja, pierduți în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB.

„Presupunând că producția europeană va scădea cu încă 1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde euro. Cu toate acestea, Germania a făcut față celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde euro în valoare adăugată în 2021 și 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potențial de creștere dacă producția va fi reluată în 2023. La o primă vedere, situația pieței auto în România pare decuplată de tendințele globale, producția de autoturisme înregistrând o creștere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creștere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă din 2021”, notează sursa citată.

În viziunea autorilor analizei, suportul din partea statului ar trebui să rămână ridicat pentru un sector care contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut, cu toate că provocările la nivel geopolitic global și regional sunt foarte mari.

„România este la granița unui conflict devastator și percepută cu un risc mai mare decât poate o arată cifrele, din punct de vedere al factorilor ce pot influența decisiv atât deciziile de a rămâne investit (sau căutarea unor măsuri alternative de disipare a acestui risc prin constituirea unor companii de tip „joint-venture”), cât și deciziile cele de continuare a investițiilor sau de relocare a facilităților de producție din alte țări (...) Pe termen lung, lanțurile de aprovizionare rămân în pericol pe măsură ce semiconductoarele devin omniprezente, iar mașinile devin din ce în ce mai tehnologizate datorită: conectivității (cipurile vor asigura conectarea prin WiFi la rețeaua producătorului și la telefoanele șoferilor prin Bluetooth), siguranței ( prin implementarea tot mai multor senzori de mișcare, de detectare a unghiului mort) și electrificării, datorită faptului că mașinile electrice au de două ori mai mulți semiconductori decât mașinile cu motor cu combustie internă”, sunt de părere analiștii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)