Analiză: Lipsa componentelor auto a dus la scăderea cu 4,4% a vânzărilor de mașini „verzi” în Europa, în T2
Numărul 35, 7-13 sep. 2022 » Lumea în care trăim
Vânzările de mașini verzi (hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in) în Europa au scăzut cu 4,4%, în al doilea trimestru al acestui an, la 1,039 milioane de unități, ca efect al problemelor cu care se confruntă producătorii din cauza lipsei componentelor, relevă o analiză realizată de o companie de consultanță, relatează Agerpres. Comparativ, în primele două trimestre din 2021, au fost înregistrate creșteri de 100%, respectiv de 259%, după care avansul s-a temperat la 32% în trimestrul al treilea, 6% în trimestrul patru și 13% în primul trimestru din 2022. „Scăderea vânzărilor reflectă problemele din ce în ce mai mari ale producătorilor cu lipsa componentelor auto și implicit cu întârzierile la livrări. Piața din România, fiind încă mică, își continuă ascensiunea cu o rată de peste 100%, iar în iulie, vânzările de mașini electrificate le-au depășit pentru prima dată pe cele diesel. Evoluția spectaculoasă din ultimul an și jumătate a vânzărilor de mașini verzi reflectă în primul rând efectele stimulentelor acordate de guvern prin programul Rabla Plus. Stimulentele și reglementările sunt motorul îndeplinirii obiectivelor asumate de România pentru reducerea emisiilor de carbon prin PNRR și Green Deal, dar și pentru înnoirea parcului auto, unul dintre cele mai vechi din Europa”, a declarat Daniel Anghel, partener și lider pentru industria auto în cadrul PwC România.
Conform datelor centralizate, în prima jumătate a anului 2022, cota de piață a mașinilor „verzi” a ajuns în Europa la 45,6%, din care mai mult de jumătate reprezintă vehiculele hibride (24%).
În acest context, vânzările de mașini electrice au fost singurele care și-au continuat creșterea, în intervalul de analiză, la nivel european, cu un avans de 8,1%. Acest salt nu a putut să compenseze, însă, scăderile înregistrate de hibride plug-in (-17,5%) și hibride (-4,8%), subliniază consultanții PwC.
„Declinul raportat de mașinile hibride plug-in în Europa poate fi explicat în primul rând prin lipsa de disponibilitate a produselor, producătorii acordând prioritate producției de BEV-uri. De altfel, strategia producătorilor auto se reflectă în dublarea cotei de piață a BEV în ultimii doi ani, de la 7% la 13%. Topul vânzărilor de mașini BEV în primul semestru în Europa este condus de modelul Fiat 500 electric, urmat de Tesla Model 3, Renault ZOE, Dacia Spring, Peugeot 208 EV, Tesla Model 3, Renault Twingo EV, Hyundai Kona Electric, Volkswagen și Opel Corsa-e”, se menționează în cercetarea de specialitate.
Cifrele la nivel global arată că vânzările de mașini verzi au crescut cu 29%, în al doilea trimestru al anului față de perioada echivalentă din 2021, în condițiile în care piața auto totală a scăzut.
Cea mai mare parte din această creștere este atribuită Chinei, unde vânzările de mașini hibride, BEV/electrice și PHEV/ hibrid plug-in au crescut cu 90,3%. „Spre deosebire de Europa, în China, creșterea vânzărilor de PHEV a fost și mai rapidă, de 144%, comparativ cu cea a BEV, de 87%”, notează sursa citată.
În același timp, piața mașinilor electrice din SUA a continuat ascensiunea rapidă din ultima vreme, cu 63% în al doilea trimestru din 2022, iar cota de piață s-a triplat în decurs de 18 luni, de la 1,6% în 2020 la 4,8% la finele lunii iunie din acest an. Per total, piața mașinilor ecologice din SUA a crescut cu 20%.
Raportul PwC, întocmit de departamentul de strategie globală al companiei de consultanță, analizează principalele zece piețe auto europene: Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Suedia, Norvegia, Olanda, Elveția și Austria.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național