Numărul companiilor de impact, cu active de peste un milion de euro, care au intrat în insolvență a fost dublu în primul semestru al anului față de aceeași perioadă a anului trecut, cauzele fiind vânzările în scădere și datoriile în creștere, arată datele companiei de insolvență CITR transmise Agerpres. Astfel, peste 3.600 de companii au intrat în insolvență în primul semestru al anului 2024, în creștere față de cele 3.401 raportate în primele șase luni din 2023, iar 72 sunt companii de impact, comparativ cu 33 în aceeași perioadă a anului trecut.

71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv au fost înregistrate în primul semestru, dintre care 33 sunt în derulare, iar 19 provin de la companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

"E important să înțelegem că aceste companii de impact au o contribuție majoră în economia noastră și, pentru a le putea ajuta, trebuie să înțelegem cauzele pentru care au ajuns în dificultate și să ne asigurăm că, atât mecanismele, cât și mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact, începând cu problemele de lichiditate și creșterea costurilor operaționale care au dus la creșterea datoriilor, scăderea cererii și a vânzărilor precum și decizii de management neprofitabile", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, citat în comunicat.

Companiile de impact din diverse sectoare ale economiei românești s-au confruntat cu probleme de lichiditate, cu creșterea costurilor operaționale, cu datorii acumulate, cu scăderea vânzărilor și a cererii, dar și cu decizii de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust.

CITR a realizat o analiză sectorială a tuturor companiilor care au intrat în insolvență în primul semestru al acestui an. 26% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de sectorul comerțului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și creșterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, forțând multe afaceri să declare insolvența.

Totodată, 20% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de sectorul construcțiilor, confruntat cu majorări semnificative ale prețurilor materialelor și cu dificultăți în accesarea finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.

De asemenea, 12% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de companiile din industria prelucrătoare, afectată de problemele din lanțurile de aprovizionare și de creșterea costurilor de producție. Schimbările tehnologice rapide și nevoia de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.

În plus, 10% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de sectorul transportului și depozitării, ce a resimțit efectele creșterii prețurilor la combustibili și ale situației logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor operaționale au contribuit la creșterea numărului de insolvențe.

De notat că 7% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de industria ospitalității, care continuă să fie afectată de incertitudinile economice și de schimbările în comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori determinanți în avansul numărului de insolvențe în acest sector, se precizează în analiza menționată.

Regiunile care au înregistrat cel mai mare număr de insolvențe sunt București, cu 574 de companii, Bihor, cu 257 de companii, și Cluj, cu 215 companii.

"Evoluția macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne așteptăm la o creștere economică rezonabilă, la o rată a inflației în reducere continuă spre intervalul țintit de BNR, la rațe ale dobânzilor în scădere și la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene și investiții străine. Astfel, nu așteptam evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general și nici la nivelul celor mai multe sectoare economice", a apreciat Paul-Dieter Cîrlănaru.

În aceste condiții, concordatul preventiv pare a fi o soluție tot mai populară pentru companiile în dificultate. În primul semestru al anului au fost înregistrate 71 de cereri de deschidere a procedurii de concordat preventiv, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact, cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 408,7 milioane de euro, iar activele imobilizate ale acestora ating 118,8 milioane de euro. În plus, numărul total al angajaților este de 4.481.

Primele cinci județe din țară ca număr de proceduri de concordat preventiv sunt: București și Dolj cu 8 proceduri, Cluj și Mureș cu 5 proceduri și Ilfov cu 3 proceduri.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)