Pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial se simte o schimbare în care clima și mediul, și nu creșterea, vor deveni prioritatea guvernelor și a cetățenilor, pe măsură ce penuriile alimentare, lipsa apei și a aerului curate devin întrebări existențiale, spun analiștii economici, informează Mediafax. Astfel, în Perspectiva trimestrială pentru T1 2020 pentru piețele globale a băncii de investiții Saxo, Steen Jacobsen, economist-șef și CIO la Saxo Bank, spune că realitatea pe termen lung „este că clima în schimbare ne semnalează faptul că costul prezentului «model» al creșterii economice devine negativ. Nu doar marginal, ci probabil pe de-a întregul negativ în ceea ce privește costurile pentru societate și mediu”. Analistul spune că măsurile de creștere economică sunt neadecvate atunci când se iau în calcul epuizarea pe termen lung a resurselor și daunele de mediu. „Acest lucru se coroborează cu lipsa stabilirii prețului din ultimul deceniu, căci băncile centrale au menținut nivelurile activității noastre economice nedurabile la maximum pentru a evita o resetare - erodând potențialul pe termen lung al economiilor noastre și o lipsă dăunătoare a productivității”.

„Prognozele economice majoritate pentru 2020 se bazează pe un cocktail de promisiuni, printre care o inflație scăzută și dobânzi scăzute pentru totdeauna, o abolire a stabilirii prețului, o acceptare totală a monopolurilor în tehnologie și neimplicare în reducerea inegalității. Rezultatul acestui cocktail tot mai toxic este o creștere permanent scăzută, o productivitate aproape de zero și o politică monetară fără cale de ieșire, așa cum s-a văzut recent atunci când Fed SUA a devenit nu doar creditor de ultimă instanță pentru piața repo, ci și având o înclinație către monetizarea completă a deficitului federal american”, spune Jacobsen.

Analistul spune că, în 2020, trei factori vor schimba status quo-ul: în primul rând, schimbarea președintelui american ar crea un nou impuls, atât politic, cât și economic. În al doilea rând, eșuarea creditării, vizibilă prim valorile atinse ale datoriilor publice și private. „În final, combinația dintre semnalele de primejdie trimise de mediu - creșterea costului hranei, a apei și a aerului curat - cu enormele sub-investiții în infrastructură înseamnă că piața a început să se complacă și crește riscul unei creșteri bruște a volatilității atunci când ne va lovi următorul dezastru”.

Pe de altă parte, crizele climatice, precum incendiile de vegetație din Australia, mobilizează oamenii, companiile și guvernele în lupta împotriva schimbărilor climatice. Schimbarea tot mai mare a politicii și comportamentului, alături de progresul tehnologic ce scade prețul tehnologiilor verzi, face ca acțiunile „verzi” să fie tot mai atractive, dar acestea comportă și riscuri. Sectoarele ciclice cum sunt cele ale energiei solare, energiei eoliene și automobilelor electrice, vor fi, cel mai probabil, mai profund afectate în cazul unei recesiuni.

Peter Garnry, director strategie capitaluri proprii, spune că în condițiile în care milenialii cer acțiuni legate de schimbările climatice, se simte începutul unei noi perioade ce creează oportunități în cazul capitalurilor proprii. „Guvernele vor mări investițiile și subvențiile pentru industriile «verzi», dând startul unei noi mega-tendințe în piețele de capital. Credem că aceste acțiuni «verzi» ar putea, în timp, să devină unele dintre cele mai valoroase companii din lume - eclipsând chiar și actualele monopoluri tehnologice, dat fiind că reglementarea se accelerează în deceniul următor. Investitorii ar trebui să ia în considerare îndreptarea portofoliilor către acțiunile «verzi» pentru a nu rata oportunitatea pe termen lung”.

Inundațiile, secetele și incendiile vor determina, cel mai probabil, cererea din partea consumatorilor pentru companii durabile, iar oferta a primit un impuls prin acțiunile guvernamentale legate de schimbările climatice. Investitorii ar trebui, deci, să caute să obțină expunere la temele de investiție legate de durabilitate și impact.

La rândul său, Kay Van-Petersen, Strateg Global Macro, a spus: „Se pare că, cu fiecare an, volatilitatea în temperaturi, anotimpuri și vreme devine tot mai extremă. În Asia, de exemplu, mega-orașele precum Jakarta sunt acum în pericol de scufundare, iar la Delhi au fost temperaturi de îngheț în decembrie. Dezastrele climatice tind să acționeze ca volatilitatea în piețe, unde volatilitatea dă naștere la și mai multă volatilitate. Un dezastru crește probabilitatea și potențiala magnitudine a unui alt tip de dezastru. Această volatilitate tot mai mare determină cel puțin două forțe motrice structurale cheie. Prima va fi bazată pe cerere. Tot mai mulți consumatori vor dori să-și utilizeze capitalul de cheltuieli pentru a vota cu companii care pun în practică durabilitatea. De exemplu, probabil că aproape 5% dintre cei 330 de milioane de americani sunt vegetarieni în prezent, dar acel procentaj va crește, probabil. Companiile și antreprenorii care sunt proactivi cu privire la alegerile de stil de viață durabil ale consumatorilor vor înflori și vor progresa”.

Europa se pregătește de o relaxare cantitativă verde, analiștii apeciind că bazele implementării unui pachet climatic important monetar și fiscal și a unei schimbări de politică vor fi puse de Banca Centrală Europeană (BCE) în 2020. BCE are, în principal, trei opțiuni pentru a lansa relaxarea cantitativă ecologică: prima, favorizarea obligațiunilor verzi ca parte a programului relansat de relaxare cantitativă (deși încă nu există suficiente emisiuni pe piață); a doua, aplicarea unei reduceri punitive garanțiilor bancare asociate activităților cu o intensitate mare de carbon (deși asta ar slăbi și mai tare sectorul bancar european); a treia, vizarea obligațiunilor de tranziție pentru companii „murdare” care încearcă să devină ecologice (deși acest lucru ridică probleme în rândul activiștilor de mediu).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)