Piața muncii temporare a înregistrat o creștere de peste 19% în prima jumătate a anului, cele mai multe angajări pe proiecte de muncă temporară fiind realizate pe profiluri entry level, conform unei analize realizate de Asociația Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU), citată de Agerpres. Astfel, 37% din numărul total de angajări pe proiecte temporare au vizat candidații aflați la început de drum în carieră, 33% specialiști și personal calificat, 19% personal necalificat și 11% management. „Un număr mare de oportunități a fost deschis anul acesta pentru tinerii absolvenți. S-au recrutat vorbitori de limbi străine, absolvenți de studii economice, tineri deschiși să învețe, motivați să muncească și să se dezvolte”, a declarat Bogdan Gabor, președintele AFSRU, într-un comunicat.

În topul industriilor care au apelat cel mai des la soluțiile de muncă temporară se află transportul și logistica, producția, industria IT&C, agricultura, industria automotive, mass market retail-ul, pharma, dar și SSC-urile (Shared Service Center – departamentul care reunește toate activitățile administrative dintr-o multinațională – n.r.) și BPO-urile (Business Process Outsourcing – activitățile externalizate de către o companie către un terț – n.r.).

Conform datelor furnizate de membrii AFSRU, anul acesta au fost preponderent înregistrate solicitări pentru joburi în call centers, posturi de muncitori calificați și necalificați, operatori producție, șoferi, analiști servicii clienți, precum și specialiști suport IT.

Pe lista de competențe recrutate se numără competențele tehnice și digitale, cunoștințele de limbi străine, abilitățile de utilizare a computerului, capacitatea de analiză a informațiilor, dar și abilități precum atenția la detalii, abilitatea de a rămâne concentrat pe sarcini repetitive sau dexteritatea. Apreciate sunt, totodată, creativitatea, capacitatea de inovare și abilitățile de comunicare.

Deși munca temporară este o soluție folosită în mai toate regiunile țării, cele mai multe proiecte se concentrează, conform datelor furnizate de membrii AFSRU, în zona de sud, București și Ilfov, precum și în centrul și vestul țării.

Furnizorii de Servicii de Resurse Umane anticipează o creștere a cererii din partea companiilor tradițional „consumatoare” de servicii muncă temporară, însă se așteaptă ca deficitul de forță de muncă să impacteze în sens negativ numărul de temporari. În continuare producția, industria automotive și zona de logistică vor fi consumatoare de servicii de muncă temporară în mare parte ca efect al dificultăților întâmpinate în atragerea candidaților, precum și pentru flexibilitatea pe care munca temporară o asigură.

Potrivit sursei citate, fluctuație, mobilitate și dinamism sunt cuvintele-cheie care caracterizează piața muncii temporare în România, în prezent. „După o perioadă în care majoritatea companiilor și-a pus planurile în așteptare, anul acesta multe dintre ele și-au reluat proiectele, fapt care a condus la deblocarea angajărilor. Având în vedere flexibilitatea pe care munca temporară o asigură, aceasta a fost o soluție pentru această perioadă de incertitudine. În actualul context, ne așteptăm ca cererea de servicii de muncă temporară să își mențină creșterea, iar companiile să ia în considerare această formă de angajare tot mai des”, a punctat Bogdan Gabor.

Fondată de cei mai mari jucători de pe piața serviciilor de resurse umane din România, AFSRU își propune flexibilizarea condițiilor de acces pe piața muncii și crearea de noi locuri de muncă, în contextul în care România are în acest moment cea mai mică rată a contractelor de muncă temporară din Europa (doar 0,9% față de media UE de 10,7%) și se confruntă cu provocări diverse în zona serviciilor de resurse umane, mai ales în contextul special generat de pandemia COVID-19.

Din ASFRU fac parte 16 companii, respectiv principalele agenții de muncă temporară și de servicii de resurse umane din România. Membrii Asociației derulează circa 70% din activitățile de muncă temporară din România. Cifra de afaceri a furnizorilor de servicii de HR la finalul anului 2020 este aproximată la 3,7 miliarde lei, în scădere cu aproximativ 7% față de anul precedent.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)