România poate obține un avans de reciclare cu până la 80% în următorii ani, prin implementarea și funcționarea corespunzătoare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), atingând astfel țintele impuse de Uniunea Europeană și devenind lider în economia circulară în Europa Centrală și de Est, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanță de mediu, citată de Agerpres. Prin SGR, România va colecta 7 miliarde de ambalaje anual, plasându-se astfel pe locul 2 după Germania la colectarea de ambalaje, conform datelor anunțate de Ministerul Mediului. Totodată, România va colecta și poate recicla de 3,5 ori mai multe ambalaje decât Slovacia, de exemplu, care are de colectat și reciclat aproximativ 2 milioane de ambalaje pe an, potrivit datelor RetuRO, se menționează într-un comunicat al Green Environment Support.

"România este încă departe de obiectivele stabilite la nivelul Uniunii Europene și de media europeană și ne lipsesc și statisticile actualizate, nivelul de reciclare fiind de aproximativ 11%-12% din deșeurile municipale, comparativ cu aproape 50% care este media europeană. Însă, prin proiectul SGR, România are capacitatea să recicleze o cantitate mult mai mare de deșeuri în următorii ani și astfel să obțină un avans de reciclare cu până la 80%, devenind un reper al economiei circulare și un model în acest sens în Europa Centrală și de Est", a declarat Daniela Dobre, CEO Green Environment Support.

Conform obiectivelor UE, România trebuie să atingă până în 2026 ținta de colectare și returnare a ambalajelor SGR pentru producători de 85% pentru ambalaje de tip sticlă, 90% pentru cele din plastic și 90% pentru metal. În ceea ce privește economia circulară, România este abia la începutul tranziției de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%, potrivit datelor Băncii Mondiale, se subliniază în comunicat.

Proiectul SGR vizează 80.000 de comercianți de băuturi, care trebuie să implementeze facilități pentru colectarea celor 7 miliarde de ambalaje. În procesul de implementare a cerințelor SGR, comercianții au avut o serie de nelămuriri privind întreaga procedură, iar comerciații mici se confruntă cu lipsa unui spațiu de colectare.

"În general, producătorii, importatorii și retailerii mari au luat preventiv o serie de măsuri care să facă această implementare mai simplă. Dacă discutăm, însă, de afacerile mici impactate, situația este diferită - sunt companii care până în prezent nu s-au înscris pe platforma RetuRO sau/și nu au semnat contractele. În privința organizării logistice a fiecărui comerciant ne lovim de provocarea găsirii spațiului care va trebui alocat pentru colectarea ambalajelor returnate sau de investițiile necesare pentru achiziția RVM-urilor. Noi, la Green Environment Support, asistăm operatorii economicii și oferim consultanță și recomandări necesare pentru a implementa eficient proiectul SGR. În jur de 25%-30% dintre firmele cu care colaborăm sunt vizate de această obligație, fiind companii din HoReCa, retail și producători și importatori de băuturi. În afară de aceștia am mai oferit suport și altor societăți economice care au dorit consultanță în faza de implementare", a explicat Daniela Dobre.

Cei care au obligația aplicării prevederilor legale și de înregistrare în sistemul SGR sunt producătorii, importatorii și comercianții de băuturi ambalate în recipiente de sticlă, metal sau plastic nereutilizabile, cu capacitatea cuprinsă între 0,1 și 3 litri, utilizate pentru bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase. Acestea pot fi returnate intacte în vederea recuperării garanției de 50 de bani per ambalaj.

România este a 11-a țară din Europa care implementează un sistem de tip SGR, după Norvegia, Danemarca, Germania, Belgia, Islanda, Estonia, Slovacia, Republica Cehă, Letonia și Lituania.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)