Analize și sinteze
92% dintre români cred că autoritățile publice sunt cele care trebuie să conducă eforturile de a combate economia subterană, iar 86% sunt gata să sprijine acțiunile acestora în combaterea economiei gri, potrivit unui studiu pe tema conștientizării existenței economiei subterane și a atitudinilor față de aceasta, realizat de Ipsos la solicitarea Mastercard în 10 țări din Europa de Est, printre care și România.
„Dezvoltarea piețelor de muncă din Europa Centrală și de Est (ECE) a fost benefică gospodăriilor. Salariile în creștere și nivelul scăzut al inflației, combinate cu îmbunătățirea încrederii consumatorilor, au dus la o rată mai mică a șomajului și la creșterea consumului privat. În orice caz, revenirea pieței muncii se reflectă în dificultățile tot mai mari întâmpinate de companii în ceea ce privește recrutarea, în special în cazul personalului calificat. Deficitul de forță de muncă și creșterea costurilor cu forța de muncă reprezintă motive de îngrijorare pentru companii” – acestea sunt câteva dintre principalele concluzii ale unui recent studiu realizat de compania de consultanță și evaluare Coface.
Comisia Europeană (CE) a prezentat un document de reflecție având rolul de a stimula dezbaterea privind Uniunea Economică și Monetară și de a contribui la construirea unei viziuni comune asupra viitoarelor sale proiecte. Documentul acordă atenția cuvenită dezbaterilor din statele membre și opiniilor formulate de celelalte instituții europene, prezentând, în același timp, măsuri concrete care ar putea fi adoptate până la alegerile europarlamentare din 2019, precum și o serie de opțiuni pentru anii următori, când structura Uniunii Economice și Monetare va fi definitivată.
Zilele trecute a fost dat publicității Raportul BNR asupra stabilității financiare, document oficial care reprezintă o analiză detaliată și efectuează un demers foarte important în vederea sintetizării stărilor de fapt și riscurilor la adresa unei componente fundamentale a economiei nominale. Prezentăm, în numărul de față, Sinteza raportului.
Comisia Europeană (CE) a prezentat recent recomandările specifice fiecărei țări din 2017, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru pentru următoarele 12-18 luni. Economia se dovedește a fi rezilientă în UE și în zona euro, însă continuă să se confrunte cu unele provocări, cum ar fi creșterea lentă a productivității, consecințele crizei – inclusiv inegalitățile care persistă – și incertitudinea generată în principal de factori externi.
Economia europeană a intrat în al cincilea an de redresare, care se face simțită, în prezent, în toate statele membre ale UE. Se estimează că aceasta va continua, într-o mare măsură, într-un ritm constant, anul acesta și anul viitor. Conform previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene (CE), se așteaptă ca România să aibă anul acesta o creștere economică de 4,3%, iar în zona euro, PIB-ul să înregistreze un spor de 1,7% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018 (conform previziunilor de iarnă, creșterea preconizată a PIB-ului a fost de 1,6% în 2017 și, respectiv, 1,8% în 2018).
Comisia Națională de Prognoză (CNP) a dat publicității varianta „de primăvară” privind evoluția economiei românești în acest an și până în 2020 inclusiv. Astfel, instituția reconfirmă prognoza „de iarnă“, prin care estima că, în 2017, produsul intern brut va crește cu 5,2%. Cum este firesc, acest „total” a rezultat din însumarea contribuțiilor preconizate ale ramurilor principale din economia românească.
În luna februarie 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a crescut față de luna anterioară, la valoarea de 56,9 puncte, fiind cu 2 puncte mai mare decât valoarea consemnată în exercițiul anterior. Majorarea s-a datorat în principal corecției indicatorului de condiții curente. Astfel, indicatorul condițiilor curente a fost de 67,9, valoare în creștere cu 4,3 puncte, în timp ce indicatorul anticipațiilor a crescut marginal cu 0,8 puncte până la valoarea de 51,3 puncte.
Arta Thaliei – de la viață pe scenă și de la scenă la publicul larg
Ziua Brâncuși sub semnul omagierii unei opere inestimabile
Pe întregul cuprins al țării, manifestări prin care toate artele transmit un mesaj comun, autentic umanist
Iași – opt zile de concerte memorabile
Zeița Thalia inspiră formule inovative în arta spectacolului
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor