ANCOM: Rata de penetrare a internetului mobil la nivel de populație, 85% la mijlocul anului 2017
Numărul 45-46, 28 nov. - 11 dec. 2017 » Conectarea la era digitală
Conform celui mai recent raport de date statistice al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) privind piața de comunicații electronice din România, în prima jumătate a acestui an, traficul de internet realizat prin intermediul rețelelor mobile s-a dublat față de prima jumătate a anului 2016, de la 71.000 la 145.000 TB. „Așa cum era de așteptat, consumul mediu lunar de internet mobil pe fiecare conexiune a depășit 1 GB, crescând de la 0,63 GB, cât se înregistra în primul semestru al anului 2016, la 1,20 GB în prima jumătate a acestui an”, a declarat președintele ANCOM, Sorin Grindeanu. Datele prelucrate de ANCOM relevă că, în România, numărul total de conexiuni la internet mobil de bandă largă era de 16,6 milioane la mijlocul anului 2017, în creștere anuală cu 13%, iar rata de penetrare a internetului mobil la nivel de populație a ajuns la 85%, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale față de mijlocul anului anterior.
Popularitatea abonamentelor la internet mobil de bandă largă este în continuă creștere, acestea reprezentând peste 67% din totalul conexiunilor în bandă largă (respectiv 11,2 milioane de conexiuni). Numărul de cartele preplătite pentru acces la internet mobil de bandă largă a crescut mai puțin, cu 6%, până la 5,5 milioane.
Potrivit ANCOM, cea mai mare rată de creștere o înregistrează conexiunile 4G – acestea s-au dublat față de aceeași perioadă a anului 2016, ajungând să reprezinte aproape jumătate din totalul conexiunilor la internet mobil în bandă largă (7,6 milioane din totalul de 16,6 milioane).
⚫ Internet fix. Conform statisticilor ANCOM, numărul conexiunilor la internet fix în bandă largă din România a ajuns la 4,6 milioane la mijlocul acestui an, în creștere anuală cu 6%. Prin intermediul acestor conexiuni, utilizatorii au realizat un trafic total de 2,5 milioane TB, consumul mediu lunar per conexiune fiind de 92 GB.
Datele statistice aferente perioadei cuprinse între semestrul I 2016 și semestrul I 2017 arată că tot mai multe conexiuni de internet fix permit viteze best-effort (viteza maximă de transfer – n. red.) de cel puțin 100 Mbps. Astfel, din totalul de 4,6 milioane de conexiuni la puncte fixe, 2,9 milioane sunt conexiuni de mare viteză – 64% din total. Conexiunile care permit viteze best-effort între 30 Mbps și 100 Mbps, precum și conexiunile care permit viteze între 10 Mbps și 100 Mbps reprezintă câte 13% din total, în timp ce doar 10% sunt conexiuni cu viteze de 10 Mbps sau mai mici.
⚫ Internet urban vs rural. Numărul de conexiuni la internet fix instalate în mediul urban a crescut cu 8% comparativ cu prima jumătate a anului anterior, până la 3,3 milioane, în timp ce numărul de conexiuni din mediul rural înregistrează o creștere ușoară de 3%, ajungând la valoarea de 1,3 milioane. Rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet fix la nivel de gospodării în mediul urban a atins 69%, respectiv 38% la nivel rural. În ceea ce privește distribuția vitezelor furnizate pe medii de reședință, 88% din totalul conexiunilor care permit viteze foarte mari de transfer de date, de cel puțin 100 Mbps, se află în mediul urban.
⚫ Infrastructura de internet fix. Infrastructura de internet fix de bandă largă, care face posibilă în România conectarea la internet la rate mari ale vitezelor de transfer, este dominată de conexiunile prin cablu.
De asemenea, conexiunile la puncte fixe furnizate prin intermediul tehnologiilor mobile, care reprezintă din ce în ce mai mult o alternativă în zonele fără acoperire cu rețele fixe de internet, au continuat să crească, numărul lor fiind de 171.000, cu 25% mai mare față de jumătatea anului 2016.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național