Odată cu publicarea primei serii de date provizorii privind evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în anul precedent, toate dezbaterile referitoare la stadiul actual și la perspectivele economiei noastre naționale sunt lipsite de substanță, de consistență, dacă nu se raportează la comunicatul în temă al Institutului Național de Statistică (INS). La orice element constitutiv al resurselor și utilizării PIB vom face trimitere ne va fi acum mai clar, cu forța de convingere a argumentelor de necombătut, că avem de-a face cu procese și fenomene, cel puțin pe termen mediu, care au influențat și influențează întreaga activitate economico-socială, pornind de la entitățile de bază.

Cel mai frecvent subiect aflat în centrul dezbaterilor desfășurate în spațiul public privește „motoarele” creșterii economice. Este evident că în sfera categoriilor de resurse, comerțul – cu toate componentele lui – a fost și va continua să fie domeniul cu cea mai înaltă rată de creștere. Cu o pondere de aproape o cincime la formarea PIB și cu un spor anual de 9,5%, comerțul a asigurat, în 2021 – ca, de altfel, încă de la începutul crizei pandemice – menținerea întregii economii într-o dinamică pozitivă. Tot un comunicat al INS, cel referitor la evoluția comerțului cu amănuntul în prima lună a anului în curs, confirmă și reconfirmă că s-a identificat o tendință de durată. Ne referim la comparația cu ianuarie 2021, nu cu decembrie din anul trecut, când, tradițional, sărbătorile de iarnă sunt însoțite și de un vârf de consum.

Pe partea de utilizări a PIB, cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populației au continuat să aibă o pondere mare, de fapt cea mai mare la formarea PIB, respectiv aproape 70%. Contribuția la creșterea PIB a fost, pe întregul an 2021, consistentă, de 4,8%. Aceste evoluții au depins, în măsură decisivă, nu numai de cererea agregat solvabilă a populației, ci și de structura acesteia, influențată, la rândul ei, decisiv, de criza multiplă sanitară, economică și socială, care a cunoscut o agravare puternică în ultimul trimestru din 2021. Dacă facem trimitere, de pildă, la principala componentă a crizei economice, adică situația din energetică, ne dăm seama că efectele se vor prelungi în anul în curs, inclusiv sub impactul gravelor evenimente externe în desfășurare, cel puțin până în momentul de față. Incontestabil, vor avea loc schimbări semnificative pe ansamblul cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populației, dar mai ales în structura acestora.

Corelațiile dintre cererea agregată și oferta agregată – temă la care ne-am referit deseori în comentariile noastre – este tot mai strânsă și la celelalte categorii de resurse și utilizări ale produsului intern brut. Deosebit de interesantă a fost și este, în continuare – potrivit datelor referitoare la luna ianuarie 2022 – evoluția industriei. Cu unele oscilații conjuncturale, industria și-a consolidat poziția de ramură cu cea mai mare contribuție la formarea PIB, respectiv 21,3%, cu un ritm de creștere de 5 procente. În acest mod, s-a îmbunătățit o parte importantă a ofertei agregat, ceea ce a mai echilibrat situația economică de ansamblu. În condițiile în care această tendință se va menține, sunt șanse să sporească, în perioada imediat următoare, reziliența întregii economii, deziderat cu atât mai important cu cât riscurile și incertitudinile provocate de situația regională și internațională actuală se mențin la un nivel ridicat.

Interdependențele pe care le evocăm au fost deosebit de evidente în evoluția sectorului IT&C, sector care a înregistrat cel mai înalt ritm de creștere pe ansamblul economiei, adică 13,4%. Cu o pondere tot mai mare la formarea PIB – 6,4% în 2021 – cel mai avansat domeniu de activitate are teren favorabil pentru un progres mai accelerat în acest an când – după toate probabilitățile – procesul de digitalizare va cunoaște un avans considerabil.

Rămân în discuție ca teme deosebit de preocupante investițiile cu accent pe construcțiile care au cunoscut un nedorit recul, precum și deficitul cronic accentuat în materie de export net de bunuri și servicii. Sunt teme care impun o tratare specială, date fiind ramificațiile lor pe verticala și orizontala întregii activități economico-sociale. Per ansamblu, deci, în pofida unor dificultăți majore, economia românească a recuperat, practic, pierderile din primul an de pandemie, consolidându-și reziliența în domenii-cheie, cu potențialul cel mai mare nu numai de creștere, ci și de dezvoltare. Chiar dacă, sub aspect conjunctural, necunoscutele continuă să fie numeroase și grave, ceea ce s-a realizat în 2021 constituie o bună premisă pentru noi progrese, fie și numai în ritmuri și proporții mai „modeste”, comparativ cu bilanțul general din anul precedent. În definitiv, este de preferat mai puțin, dar mai bine.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)