Șapte din zece angajatori afirmă că le-a fost greu sau foarte greu să găsească angajatul potrivit pentru o poziție entry level (persoane fără experiență) care necesită studii superioare. Pe măsură ce firmele sunt mai mari, scade nivelul de dificultate în găsirea angajatului potrivit. Cu toate acestea, chiar și în cazul firmelor cu peste 500 de angajați, jumătate dintre reprezentanții acestora consideră greu sau foarte greu să recrutezi persoane cu studii superioare pentru poziții entry level. Acestea sunt unele dintre principalele concluzii ale unui studiu realizat de Millward Brown împreună cu Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) și Ejobs.

Patru din zece angajatori sunt mulțumiți de calitatea candidaților

Analiza mai relevă că doar patru din zece reprezentanți ai companiilor se declară mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea candidaților cu studii superioare. Candidații proveniți de la facultățile de matematică, informatică și științe naturale sunt cel mai bine evaluați (57% dintre angajatori sunt mulțumiți și foarte mulțumiți), în timp ce absolvenții de științe economice sunt cel mai slab evaluați (36% dintre angajatori sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți). În cadrul studiului, candidații au fost evaluați cel mai bine la abilitatea de utilizare a calculatorului, valorile personale și dorința de dezvoltare și cel mai prost la capacitatea de decizie, aplicabilitatea cunoștințelor teoretice în practică și inițiativă.

Studiul – realizat pe un eșantion de 439 de reprezentanți ai companiilor implicați în procesul de recrutare și selecție a angajaților – arată că aplicabilitatea practică a cunoștințelor dobândite, valorile personale manifestate, capacitatea de planificare și organizare, competențele de limbi străine și comunicarea verbală sunt abilitățile căutate de cei mai mulți dintre angajatori. Ultimele două dintre cele enumerate sunt semnificativ mai importante în cazul companiilor medii sau mari.

O altă concluzie interesantă a studiului este că durata de formare a unei persoane angajate pe o poziție de entry level este, în medie, de opt luni. „Firmele mari (peste 500 de angajați) par să reușească însă să obțină acest lucru în șase luni, cel mai probabil datorită sistemelor de formare mult mai bine puse la punct. În medie sunt evaluate 14 persoane pentru selecția candidatului potrivit, cu o variație între 11 persoane evaluate pentru o poziție în departamentul de producție și 17 persoane evaluate pentru o poziție în departamentul de vânzări”, se arată în studiu. „În medie o firmă vede 14 candidați ca să recruteze o persoană. Vin niște oameni pregătiți bine teoretic, care știu să utilizeze calculatorul, care știu să se dezvolte personal, dar care nu au habar cum să aplice aceste cunoștințe teoretice în practică”, a declarat Daniel Enescu, unul dintre principalii autori ai studiului.

Propuneri ale mediului de afaceri pentru îmbunătățirea sistemului educațional

„România este astăzi pe locul 53 (din 144 de economii analizate) în clasamentul competitivității economice întocmit anual de Forumul Economic Mondial (WEF). Un lucru foarte important de reținut este faptul că patru dintre cei 12 factori de referință pentru acest studiu au legătură cu educația. Deși educația este un factor-cheie pentru dezvoltarea oricărei țări, astăzi avem 42% dintre copiii de 15 ani în situația de a fi analfabeți funcționali (adică au urmat o formă de educație, pot reproduce un text, dar nu înțeleg conținutul de idei – n.r.), iar în 2012, conform testelor PISA, România s-a clasat pe locul 45 din 65 de țări”, precizează reprezentanții CDR. În acest context, reprezentanții mediului de afaceri reuniți în Coaliția pentru Dezvoltarea României au formulat o serie de măsuri pentru adaptarea învățământului local la nevoile lumii moderne, inclusiv dezvoltarea segmentului STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică) cu accent pe aplicabilitate, competitivitate, inovație și pasiune, dezvoltarea creativității prin punerea accentului pe latura artistică și emoțională a elevilor, un învățământ tehnic și profesional de calitate (cu accent pe parteneriate reale cu companiile și formarea elevilor în meserii căutate pe piața muncii) și scăderea importantă a analfabetismului funcțional, prin luarea de măsuri concrete, astfel încât fiecare absolvent de clasa a VIII-a să aibă un nivel de pregătire în baza unui standard minim de evaluare pentru nota 5. Potrivit liderului grupului pentru educație din CDR, Măriuca Talpeș, „aceste propuneri vizează ca elevii de azi, viitorii angajați de mâine, să-și înceapă viața profesională cu un bagaj solid de cunoștințe teoretice și practice, să fie implicați social, perseverenți, optimiști și încrezători în propriile forțe crescând în acest fel competitivitatea României într-un context global”.