Impactul industriei de software și servicii IT în economia României se ridică, în prezent, la valoarea de 13,6 miliarde de euro, iar ponderea în PIB este de 6,2%, reiese din datele unui studiu de piață, prezentat de președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), Mihai Matei, relatează Agerpres. Conform cercetării finanțate de ANIS și realizată de Roland Berger, din totalul de 13,6 miliarde de euro, 8,8 miliarde de euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, 2,6 miliarde de euro impactul indirect - tranzacțiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie, în timp ce 2,2 miliarde de euro impactul indus - salariile cheltuite în economia națională de către angajați susținuți direct și indirect.

„Știm cu toții că industria IT este unul dintre pilonii dezvoltării economice a României, că specialiștii noștri sunt printre cei mai buni din lume și, cu toate că industria crește constant și aduce contribuții relevante la bugetul de stat, ne confruntăm în continuare cu un deficit al forței de muncă. Am realizat acest studiu tocmai pentru a avea o imagine exactă a industriei și pentru a prezenta diferite scenarii de evoluție a industriei în următorii patru ani. În funcție de măsurile care se iau sau nu cât mai curând, România poate deveni un hub tehnologic în regiune sau își poate pierde competitivitatea raportat la industria IT, cu efecte considerabile pentru economia națională, în ambele situații”, a declarat Mihai Matei, președintele ANIS, în cadrul unui eveniment de specialitate.

Analiza prezentată arată că industria de software și servicii crește de trei ori mai repede decât economia. Astfel, dacă în ultimii cinci ani analizați (2015 - 2020), creșterea economică a României a fost de 6%, industria a înregistrat un salt de 17%.

În ceea ce privește resursa umană, studiul ANIS evidențiază că aproximativ 270.000 de angajați sunt susținuți în total de industria de software și servicii IT, respectiv toți salariații care există, în medie, la nivelul a două județe din România. Mai exact, aceștia sunt 135.000 angajați în companiile cu activitate principală în software și servicii IT (impact direct), peste 73.000 angajați susținuți de-a lungul lanțului de furnizori români ai întreprinderilor din industrie (impact indirect) și mai mult de 65.000 angajați susținuți prin salariile cheltuite în economia națională (impact indus).

De asemenea, industria înregistrează cea mai rapidă rată de creștere a angajaților în ultimii cinci ani, cu o performanță anuală de circa 10.000 de persoane. Cu toate acestea, studiul raportează faptul că există încă un deficit semnificativ de specialiști pe piața IT, de aproape 10.000/an.

La capitolul beneficii, dintre cei peste 203.000 de specialiști TIC (în toate companiile, inclusiv cele cu activitate secundară în sector), numărul total de angajați beneficiari de scutire la plata impozitului pe venit, ca urmare a activității de creare de programe pentru calculator, este de circa 104.000 (pondere de 51%).

Industria de software și servicii IT aduce la bugetul de stat venituri din contribuții și taxe de 1,3 - 1,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că angajații Software&IT beneficiari de scutire aduc de aproape două ori mai multe contribuții la bugetul de stat, comparativ cu media la nivelul economiei naționale. În acest context, raportul ANIS dezvăluie că la fiecare un euro pe care statul nu îl încasează din impozitul pe venit, salariatul din industria Software & IT cheltuie 46 de euro în economie.

Ca perspective pentru anii următori, ANIS estimează că, în cazul menținerii situației actuale, industria IT poate contribui la PIB cu o valoare adăugată brută de 17,4 miliarde de euro, în 2025, însă suma poate crește până la 20,4 miliarde de euro, „dacă se instituie măsuri de îmbunătățire continuă a competitivității”. Pe de altă parte, se poate înregistra și o scădere până la 15,7 miliarde de euro, dacă se înregistrează o deteriorare abruptă a competitivității.

„Printre măsurile de consolidare a competitivității se numără: menținerea scutirilor fiscale, introducerea unor măsuri suplimentare de încurajare a industriei și stimularea inovării. Pe de altă parte, decelerarea competitivității va avea loc dacă se vor elimina scutirile fiscale, România va deveni necompetitivă în regiune, iar ritmul de creștere va scădea. Pe lângă menținerea actualelor facilități, reprezentații industriei prezintă trei tipuri de măsuri necesare pentru a consolida competitivitatea industriei IT în regiune: încurajarea cercetării & inovării, atragerea, păstrarea și stimularea specialiștilor, precum și formarea forței de muncă (educația în IT). Pentru prima direcție, reprezentații propun ca măsuri: aplicarea deducerilor deja existente pentru activitatea de R&D, mărirea procentului de deductibilitate, iar proiectele prin care sunt create patente certificate să fie considerate proiecte R&D fără alte formalități birocratice”, susțin reprezentanții ANIS.

Studiul intitulat „Impactul industriei de software și servicii în economia României” a fost realizat de Roland Berger și a vizat evoluția industriei de software și servicii, analiza sectorială comparativă a României cu alte țări, contribuția industriei la economia României, precum și impactul unor posibile scenarii de dezvoltare a industriei. Cercetarea a abordat companiile din domeniul IT&C, dar și departamentele IT specializate și afacerile independente. Analizele și rezultatele incluse în acest raport sunt realizate pe baza datelor statistice disponibile (inclusiv solicitări suplimentare către autoritățile publice responsabile), pe care Roland Berger le-a colectat, analizat și interpretat în mod independent în perioada octombrie - decembrie 2021.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)