Economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%, însă România este angajată în promovarea și adoptarea economiei circulare, a declarat Anna Akhalkatsi, manager de țară al Băncii Mondiale (BM) pentru România și Ungaria, relatează Agerpres. "România este abia la începutul tranziției de la o economie liniară la una circulară. În prezent, economia românească este circulară în proporție de doar 1,3%. În același timp, România este angajată în promovarea și adoptarea economiei circulare, inclusiv prin strategia națională recent adoptată de Guvern pentru a stimula această tranziție. Încurajăm Guvernul României să continue sprijinirea acestei agendei, inclusiv printr-un sprijin mai mare acordat întregului ecosistem“, a spus Anna Akhalkatsi, cu ocazia unor discuții menite să încurajeze adoptarea economiei circulare în România, organizate de BM, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Ambasada Sustenabilității în România.

Participanții și-au exprimat opinia cu privire la constrângerile și oportunitățile pentru avansarea economiei circulare în țară, în urma prezentării Diagnosticului Rapid despre Economie Circulară în România de experții Băncii Mondiale, ca parte a unui exercițiu de consultare. Diagnosticul, se menționează într-un comunicat al BM, urmează să fie lansat în următoarele săptămâni.

Conform acestuia, România înregistrează o performanță scăzută în ceea ce privește majoritatea indicatorilor relevanți, cum ar fi: puterea de cumpărare scăzută care influențează modelele de consum; lipsa unui sistem complet de management al deșeurilor în anumite părți ale țării; calitatea slabă a datelor și sistemul de raportare deficitar.

De asemenea, tehnologia de reciclare este disponibilă, dar gradul scăzut de colectare a deșeurilor municipale împiedică recuperarea mai multor materii prime. Printre exemplele pozitive la nivel local se numără Centrul municipal de colectare din Iași, stația de compostare din județul Bihor, strategia pentru economie circulară Buzău 2020-2030.

Pe de altă parte, întreprinderile din România demonstrează o înțelegere și un interes în creștere față de modelele de afaceri ce includ aspecte de economie circulară, în special în sectorul managementului deșeurilor și al producției.

Banca Mondială semnalează că, pentru a încuraja tranziția la economie circulară în România, Guvernul va trebui să îmbunătățească implementarea strategiilor și a legislației prin consolidarea monitorizării, raportării și aplicării. Alte măsuri propuse de BM fac referire la încurajarea unor modele de afaceri care permit adoptarea unei economii circulare, îmbunătățirea fluxului de informații despre economie circulară și dezvoltarea legislației secundare pentru a îmbunătăți alinierea legislației naționale la cea din UE.

"Avem decalaje semnificative de recuperat, dar oportunitățile de dezvoltare sunt reale și acestea se bazează în mare măsură pe Strategia de economie circulară și cadrul instituțional pe care l-am creat. Deținem secretariatul tehnic al Comitetului de Coordonare pentru economie circulară acolo unde vom dezvolta și Planul de acțiune necesar. De asemenea, vom avea oportunități de finanțare fără precedent de la nivelul UE, dar și alte surse. Se estimează că aplicarea principiilor economiei circulare ar produce până în 2030 la nivel european aproximativ 700.000 de noi locuri de muncă și o creștere a PIB-ului cu 0,5%. Este important că societatea civilă și mediul de afaceri au avut o bună reprezentare la evenimentul de lansare a raportului întrucât provocările sunt diverse și avem nevoie de toți actorii ca să găsim cele mai bune soluții tehnice", a declarat Laszo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.

La rândul său, Dragoș Tuță Mihaylov, președinte și fondator Ambasada Sustenabilității în România, a subliniat că misiunea organizației este aceea de a promova sustenabilitatea în mediul de afaceri și de a susține tranziția către modelul economic în care companiile pot rezolva probleme de mediu și sociale, fără a sacrifica eficiența economică și profitul.

"Apreciem invitația de a participa la discuția privind economia circulară. Aceasta este o oportunitate însemnată în demersurile de a combate emisiile și gazele de seră, de a promova inovația, de a crea locuri de muncă și de a rezolva în manieră profitabilă criza planetară triplă prin care omenirea trece: schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea. Credem cu tărie că economia circulară poate contribui la o societate românească mai sănătoasă, echitabilă și prosperă", a precizat Dragoș Tuță Mihaylov.

Evenimentul a avut loc cu ocazia recentei lansări a primului raport privind economia circulară în UE elaborat de Banca Mondială. Raportul, denumit "Squaring the Circle: Policies from Europe's Circular Economy Transition", trage un semnal de alarmă asupra faptului că, la nivel global, extracția de materii prime se ridică la peste 100 de miliarde de tone anual, cauzată de nivelurile persistent ridicate ale consumului de materiale în țările cu venituri mari, cât și de nevoile în creștere rapidă din economiile emergente. În același timp, informează că Europa își poate decupla creșterea economică de la utilizarea resurselor pe parcursul unui deceniu, iar țările din UE sunt lideri mondiali în promovarea tranziției la economia circulară.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)