Numărul incendiilor de vegetație înregistrate în România în luna iunie a acestui an a fost de aproape trei ori mai mare decât în perioada similară din 2023, informează Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), într-un comunicat citat de Agerpres. "Avântul piromanilor în a da foc la deșeuri, păduri și câmpuri este cu aproximativ 25% mai mare în acest an, decât anul trecut, în ciuda măsurilor luate în teren de autoritățile de ordine publică și de cele de control, iar acest lucru se reflectă în cifrele înregistrate, până în prezent, de Biroul de Sinteze și Rapoarte al ANPM, în privința incendiilor de vegetație care au provocat poluări, factorilor de mediu. Astfel, în primele șase luni ale anului, s-au înregistrat deja 60 de incendii, în timp ce pe tot parcursul lui 2023 au avut loc 82 de incidente de acest fel. Mai mult decât atât, doar în luna iunie au fost contabilizate 17 incendii, 10 din ele care au afectat vegetația, aceasta în timp ce pe tot parcursul anului trecut au avut loc doar 9 incendii de vegetație cu risc de poluare a aerului, solului sau apelor, care au fost înregistrate de noi în baza Ordinului 2579/2012", a afirmat președintele ANPM, Laurențiu Alexandru Păștinaru.

Conform datelor centralizate, în luna iunie, numărul incendiilor care au implicat vegetația și au provocat poluarea apei, solului sau a aerului a depășit totalul incidentelor de acest fel înregistrate pe tot parcursul anului trecut.

Astfel, în perioada 1 ianuarie - 17 iulie 2024, au avut loc 21 de incendii de vegetație, care au afectat, printre altele, Delta Văcărești (de două ori), Parcul Național Comana, din județul Giurgiu, zonele Valea Ucea Mare și Dumbrava Vadului din județul Brașov, dar și Ocoalele Silvice Lacu Sărat și Brănești, din județele Brăila, respectiv Ilfov.

De asemenea, județul Dâmbovița continuă să fie printre lideri, în privința arderilor de deșeuri și de vegetație, ca și în anii precedenți.

"Așa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor, în ultimii ani, vinovații nu sunt prinși și, probabil, unii nici măcar nu își dau seama ce dezastre provoacă doar aruncând pe geamul mașinii o țigară nestinsă. Iar cei care au de suferit sunt oamenii din zonele în care focurile fac ravagii, cei care intervin pentru a opri flăcările și mediul, în toate formele lui. În astfel de cazuri degeaba avem amenzi de speriat și obligații legale privind ecologizarea zonelor afectate, pentru că, în fapt, nimeni nu răspunde", a subliniat Păștinaru.

Specialiștii ANPM evidențiază efectele negative ale arderilor de vegetație, printre care: arderea miriștii provoacă reducerea recoltelor culturilor agricole cu 25-35%; două elemente de importanță majoră în circuitul biochimic - carbonul și azotul - se pierd total prin ardere; fumul rezultat în urma arderii vegetației uscate se ridică în atmosferă până la circa 25 de kilometri și se poate răspândi pe distanțe foarte mari (în aceste condiții, pot crește chiar și de 20 de ori cantitățile de pulberi în suspensie din aer și particulele de funingine PM 2,5); eliberează cantități foarte mari de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, care sunt unele din principalele cauze ale apariției ploii acide; animalele și păsările din perimetrele respective sunt ucise de asemenea incendii.

Potrivit OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, arderea miriștilor, stufului, tufărișurilor, litierei pădurii și a vegetației ierboase sunt sancționate cu amenzi de la 7.500 de lei, la 15.000 de lei, pentru persoane fizice, și între 50.000 de lei până la 100.000 de lei, pentru persoane juridice. Mai mult, în cazul în care aceste suprafețe se află în arii protejate sau pe terenuri supuse refacerii ecologice, arderile constituie infracțiuni și se sancționează penal.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)