Pilonul II a colectat în 15 ani contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a realizat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către un număr total de circa 108.000 de beneficiari (participanți și moștenitori), susțin reprezentanții Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), citați de Agerpres. "Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiționale remarcabile. După 15 ani de funcționare (20 mai 2008 - 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanți, în timp ce activele nete aflate în administrare au depășit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem", se menționează în comunicat.

De la lansarea sistemului și până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflației de 4,38% pentru aceeași perioadă. În termeni monetari, câștigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

"La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienței sistemului. Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluțiile negative ale titlurilor de stat și burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăților în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei povești de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat inițial", a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparație cu sistemele similare. În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaționale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii: Bulgaria, Croația, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia. În toate celelalte 14 state UE funcționează sisteme de pensii private voluntare.

În OCDE, organizație la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii. Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveția. Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligați să-și înroleze automat salariații în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunța în anumite condiții. În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariați (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiții grele de muncă, profesiile liberale etc.). În toate celelalte 16 state OCDE funcționează sisteme de pensii private voluntare.

"Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte țări din Europa Centrale și de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene și internaționale", se menționează în document. Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populației României este în prezent extrem de redus, cu implicații majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii își doresc pensii duble față de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deși majoritatea covârșitoare a populației nu economisește și recunoaște că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanțarea datoriei publice, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituțional din țară. La Bursa de Valori de la București, fondurile de pensii de Pilon II au o prezență puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acțiunile tranzacționate liber, respectiv din lichiditatea pieței. Peste 30 de companii românești beneficiază de finanțare grație implicării Pilonului II, iar instituțiile pieței au avut de câștigat în tot acest timp, odată cu creșterea calității guvernanței corporative.

De asemenea, prin achizițiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanțatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii dețin circa 9% din datoria publică a României.

"Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate și dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private. De aceea, reformele cuprinse în PNRR și care vizează Pilonul II atât direct, cât și colateral, reprezintă cele mai importante direcții de urmat. Prioritatea o constituie creșterea contribuției aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislație, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului. În același timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaților din construcții, agricultură și industria alimentară, care în prezent sunt exceptați de la obligația contribuției la Pilonul II până în 2028 și care, din acest motiv, își vor vedea pensiile private diminuate", se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operațiunilor și interacțiunii dintre administratori și participanți, precum și flexibilizarea restricțiilor investiționale pe termen mediu și lung reprezintă alte direcții prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)