APIA: Vârsta medie a parcului de autoturisme din România era de 15,4 ani, în 2018; media UE este de 11 ani
Telex » Știri 21 iunie 2019
Vechimea medie a parcului de autoturisme din România, în 2018, s-a situat la 15,4 ani, peste media Uniunii Europene (UE), de 11 ani, se arată într-o analiză de specialitate publicată de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), informează Agerpres. Potrivit sursei citate, în ansamblu, recentele date referitoare la evoluția parcului auto din România, publicate de autorități, arată o deteriorare constantă a vârstei medii a acestuia, dar, mai important, creșterea numărului de autoturisme vechi și foarte vechi care continuă să-l alimenteze din plin, mai ales în ultimii doi ani, de când a fost eliminat Timbrul de mediu.
Astfel, autoturismele a căror normă de poluare este una foarte ridicată, respectiv o vechime de peste 15 ani - vârsta la care se „califică” pentru Programul „Rabla” - aveau, la sfârșitul anului 2018, o pondere de circa 47%. „Avându-se în vedere evoluția în timp a nivelului maxim admis al emisiilor poluante pentru omologarea autovehiculelor, dar și nivelul acestora în trafic, această situație reflectă potențialul extrem de ridicat de deteriorare a calității aerului din orașe. O vechime de peste 15 ani corespunde unor norme de poluare, în cel mai fericit caz, de Euro3”, se menționează în analiză.
În acest context, este de remarcat creșterea ponderii autoturismelor cu motorizare diesel existente în parcul auto din România, care, pe parcursul anului 2018, aproape s-a dublat, de la 24,8% la 44,6%.
În ceea ce privește repartizarea parcului de autoturisme între regiunile de dezvoltare ale României, aceasta relevă o distribuție relativ echilibrată (10% - 13%), cu excepția regiunii București - Ilfov, unde se înregistrează și un număr superior de vehicule cu vârstă mai mică de 10 ani.
„Din informațiile publicate de autoritatea de înmatriculare (DRPCIV) rezultă faptul că vechimea medie a autoturismelor din România a fost în 2018 de circa 15,4 ani, în timp ce, conform ACEA, pe ansamblul Uniunii Europene (date 2016), aceasta a fost de 11 ani. Un alt indicator relevant pentru dimensiunea parcului auto național și potențialul său de creștere este gradul de motorizare, iar din acest punct de vedere, România, cu cele 328 unități la 1.000 de locuitori este pe ultimul loc în UE. Media pe ansamblul țărilor din UE, consemnată în anul 2016, a fost de 587 autoturisme/1.000 locuitori”, notează APIA.
Statistica DRPCIV relevă faptul că, în 2018, parcul auto național din România ajunsese la aproape 8,2 milioane de unități, în creștere cu 7,30% față de anul anterior, când erau consemnate peste 7,635 milioane de unități. Din acest total, 1.381.620 erau înmatriculate în București, acestea din urmă înregistrând un salt de 4,64%, comparativ cu anul 2017.
În același timp, în Capitală, numărul autoturismelor înregistrate la 31 decembrie 2018 a ajuns la peste 1,106 milioane de unități, majoritatea (610.765 unități) fiind pe benzină, iar 495.539 de unități încadrate la categoria de vechime „peste 12 ani”. Totodată, din totalul autovehiculelor înmatriculate în București, 667.483 de exemplare aveau motorizare pe motorină, iar 417.853 de unități erau mai vechi de 11 - 15 ani.
Numărul autovehiculelor noi sau relativ noi (0-2 ani vechime) se situa în București, la sfârșitul anului 2018, la 168.435 unități, în creștere cu 7,77%, comparativ cu finele anului anterior, din care 130.687 de unități erau autoturisme.
La nivel național, 2,546 milioane de unități erau mai vechi de 11-15 ani, 2,012 milioane de unități aveau vechime între 16 și 20 ani iar 1,892 milioane aveau peste 20 de ani vechime.
În ceea ce privește autovehiculele cu vechime de 0-2 ani, la nivel național erau înregistrate, la sfârșitul anului trecut, 329.069 de unități, din care 235.704 de autoturisme.
Potrivit DRPCIV, la finele lui 2018, pe drumurile din România circulau 3,942 de milioane de autovehicule cu motoare pe benzină, respectiv 3,791 milioane de mașini diesel.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice