Aproape jumătate dintre investitorii individuali, la nivel mondial, ignoră ESG înainte de a investi într-un activ
Numărul 29-30, 24 iul. - 6 aug. 2024 » Analize și sinteze
Aproape jumătate dintre investitorii individuali (46%), la nivel mondial, nu se gândesc la ESG (factorii de mediu, sociali și de guvernanță - Environmental, Social and Governance), principalele motive fiind legate de confuzia cu privire la înțelesul termenului (25%) și performanța scăzută (29%) a acestui indicator, potrivit datelor incluse în cel mai recent studiu Retail Investor Beat (RIB) publicat de platforma de tranzacționare și investiții eToro, relatează Agerpres. Cercetarea de specialitate arată că alți 22% dintre respondenți au declarat că se gândesc la ESG doar atunci când investițiile lor au performanțe bune.
În România, 28% dintre investitorii individuali iau în considerare ESG înainte de a investi într-un activ, însă 19% nu mai fac acest lucru, în timp ce 30% au declarat că iau în considerare ESG doar atunci când investițiile merg bine.
"Credibilitatea investițiilor ESG a fost afectată în ultimii ani, pe fondul acuzațiilor de greenwashing (dezinformare ecologică, n.r.) și de etichetare greșită a fondurilor ESG. (...) performanța activelor etichetate ESG a fost o problemă, cel mai mare fond ESG din lume rămânând în urma S&P 500, în ultimul an. Această sub-performanță nu a fost ignorată de investitorii individuali - cel mai frecvent motiv pentru ignorarea ESG a fost acela că investitorii s-au concentrat mai mult pe randamente", notează experții platformei de tranzacționare.
Conform celui mai recent studiu Retail Investor Beat, cei care nu iau în considerare ESG atunci când investesc au fost întrebați de ce, iar cel de-al al doilea și al treilea cel mai frecvent răspuns au fost că termenul este confuz (25%) și că a existat prea mult greenwashing (24%).
Pentru investitorii români individuali, principalul motiv pentru care nu iau în considerare ESG a fost faptul că este derutant (32%), în timp ce greenwashing-ul este pe locul al treilea, cu 17%. În context, aceștia par să se concentreze mai mult pe soliditatea randamentelor (30%) sau pe faptul că firmele de petrol și gaze au avut performanțe bune în ultimii ani (20%).
Totuși, investitorii individuali mai în vârstă sunt cel mai puțin dispuși să ia în considerare ESG. Astfel, doar 18% din cea mai în vârstă categorie din studiu (peste 55 de ani) ia în calcul întotdeauna ESG în deciziile de investiții, față de 52% care nu o fac. De asemenea, în rândul investitorilor cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani, 23% iau întotdeauna în considerare factorii ESG, iar 40% nu o fac, mai mult de jumătate din acest ultimă categorie (21%) neglijând acest aspect.
Întrebați care este litera pe care o consideră cea mai importantă din acronimul ESG, investitorii individuali globali au indicat factorii de mediu (E) pe primul loc, cu 32% dintre sufragii. Mai departe, factorii sociali (S) primit 23% dintre preferințe, iar cei de guvernanță (G), o pondere de 19%. Un sfert dintre cei chestionați (25%) au afirmat că toți sunt la fel de importanți.
Pentru investitorii individuali români, mediul este doar al treilea (17%), principalul criteriu fiind factorii de guvernanță (31%), urmat de cei sociali (25%). Pentru 27%, toate sunt importante în mod egal.
Cea mai recentă ediție a Retail Investor Beat s-a bazat pe un sondaj realizat pe un eșantion de 10.000 de investitori individuali din 13 țări - Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia, Italia și Spania. Următoarele țări au avut 500 de respondenți: Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Polonia, România și Republica Cehă.
Sondajul a fost realizat de compania de cercetare Opinium.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național