Aproape jumătate dintre locuitorii UE trăiesc în apartamente; România, printre țările membre unde majoritatea populației trăiește la case
Numărul 20, 26 mai - 1 iun. 2021 » Roza vânturilor
Aproape jumătate (46%) din populația Uniunii Europene trăia în apartamente în anul 2019, în timp ce puțin peste o treime (35%) trăia în case detașate și aproape o cincime (19%) trăia în case semi-detașate sau terasate, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Apartamentele sunt cel mai obișnuit tip de locuință în 14 state membre, în special în Letonia (unde 66% dintre locuitori trăiesc în apartamente), Spania (65%) și Estonia (61%).
În contrast, mai mult de două treimi dintre locuitori trăiesc în case decomandate în Croația (68%), urmată de Slovenia (66%), Ungaria și România (ambele cu 65%).
Olanda și Irlanda sunt singurele state membre ale UE unde mai mult de jumătate dintre locuitori trăiau în 2019 în case semi-detașate.
În ceea ce privește raportul dintre proprietari și chiriași, România avea în 2019 cel mai mare procentaj de persoane care trăiau în casa sau apartamentul pe care îl dețin (96%), urmată de Ungaria (92%), Slovacia (91%) și Lituania (90%). La polul opus, se află Austria și Germania unde 55%, respectiv 51% dintre locuitori trăiau în casa sau apartamentul pe care îl dețineau în proprietate. La nivelul UE, în 2019, șapte din zece persoane trăiau în casa sau apartamentul pe care îl dețineau în proprietate.
Însă o analiză mai atentă arată că 44,8% din populația UE trăia în 2019 într-o locuință în proprietate fără un credit imobiliar neachitat. În România, Croația și Bulgaria ponderea era mai mare de 80%, în timp ce în multe state membre din vest și nord ponderea este mult mai mică, variind între 8,5% în Olanda și 37,4% în Irlanda.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național