Aproape o treime (31%) dintre investitorii individuali români au în portofoliu active din sectorul energetic, în timp ce 36% plănuiesc să investească în energie în perioada următoare, arată un sondaj recent realizat de o platformă de investiții, relatează Agerpres. "Războiul din Ucraina a schimbat radical peisajul energetic european, obligând țările să găsească alternative la gazele naturale rusești, după ce prețul acestora a crescut vertiginos în urma războiului, iar aprovizionarea a devenit nesigură", arată sondajul eToro Retail Investor Beat.

Totodată, Uniunea Europeană a convenit să reducă cererea de gaze naturale cu 15% în perioada august 2022 - martie 2023. Conform sursei citate, o iarnă mai caldă i-a ajutat pe europeni să-și atingă ținta. Astfel, prețurile au scăzut din cauza cererii reduse, împiedicând planurile Rusiei de a folosi energia ca monedă de schimb pentru ridicarea sancțiunilor.

"Potrivit think tank-ului Bruegel, România a obținut o scădere a consumului de 14% în 2022. Cele mai mari scăderi au fost în consumul industrial și casnic (18%), în timp ce consumul de gaze naturale pentru producerea de energie a crescut cu 5%. Cifrele noastre sunt comparabile cu cele din Germania, Polonia, Bulgaria și Cehia", susțin autorii analizei.

Cele mai mari reduceri ale consumului de gaze au fost realizate de Finlanda (-48%), Suedia (-30%) și Lituania (-29%). Pentru luna martie, consumul de gaze naturale în România a continuat să scadă (-22% față de aceeași luna din 2022), cu o reducere a consumului de gaze pentru producerea de energie electrică de 27%, în timp ce consumul de gaze din industrie și gospodării s-a diminuat cu 21%.

Totodată, Bruegel a estimat că, în 2022, cererea de gaze naturale din UE (care nu include umplerea depozitelor) a fost cu 12% mai mică decât media din perioada 2019 - 2021. Tendința de scădere a continuat și în noul an.

"În ianuarie 2023, s-a înregistrat o reducere de 28% a cererii de gaze pentru producerea de energie electrică în UE față de ianuarie 2022. Acesta este un semn pozitiv pentru bilanțurile energetice ale Europei, deoarece anterior se economisea puțin gaz în sectorul energetic din cauza producției mai mici de alți combustibili decât de obicei. În februarie, scăderea prețurilor a determinat o revenire a cererii de gaze din UE, aceasta fiind mai mică cu doar 11% față de media pentru 2019-21", mai arată cercetarea.

Conform sursei citate, demersul Europei de a-și reduce dependența de gazul rusesc a fost ajutat de o toamnă și o iarnă neobișnuit de calde. Am avut cea mai caldă lună octombrie înregistrată vreodată și a treia cea mai caldă toamnă din 2022, cu 1°C peste normal. Temperaturile au fost deosebit de ridicate în vestul continentului. În luna decembrie a anului trecut o mare parte din Europa a avut temperaturi ale aerului peste medie, inclusiv în Balcani și în Europa de Est, unde de Anul Nou s-a înregistrat o căldură record.

Unele țări europene au profitat de scăderea consumului pentru a-și spori rezervele de gaze. Germania se află la aproximativ 67% din capacitatea de stocare, Italia la 65%, iar Olanda la 62%. Se estimează că România are aproximativ 47% din capacitate, mai mult decât de obicei în această perioadă a anului.

De asemenea, prețul de tip futures al gazelor naturale a scăzut de la maxime de peste 300 de euro pentru MW în luna august a anului trecut la 36 de euro în prezent. Cel mai probabil, din cauza scăderii cererii, prețurile la gaze vor rămâne mai mici, dar sunt încă aproape duble față de 2021.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)