Aproximativ 93% dintre angajați consideră că munca la nivel internațional le-ar „schimba viața”
Numărul 19, 17-23 mai 2023 » Analize și sinteze
Aproximativ 93% dintre angajați afirmă că munca la nivel internațional le-ar "schimba viața", această experiență fiind considerată principalul beneficiu, urmată de dezvoltarea carierei și de dobândirea unei mentalități globale, arată studiul EY 2023 Mobility Reimagined Survey, ciyay de Agerpres. Rezultatele sondajului EY, dar și implicațiile fiscale, inclusiv cele de asigurări sociale, din perspectivă imigraționistă și de legislație, generate de aceste variante reinterpretate ale muncii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanții autorităților competente din România în cadrul Conferinței de Mobilitate organizate de EY România.
Studiul a sondat opiniile a peste 1.000 de profesioniști din domeniul resurselor umane (HR) și al mobilității și ale angajaților mobili din 16 țări și șase sectoare cheie, abordând diverse forme de misiuni de mobilitate transfrontalieră, inclusiv relocarea angajaților pentru muncă, călătorii de afaceri, navetă și muncă hibridă/la distanță.
Aproximativ 90% dintre angajații intervievați ar accepta o misiune pe termen scurt, fără a-și muta familiile, pentru a răspunde unei nevoi de afaceri, în timp ce 88% sunt deschiși la oportunități transfrontaliere pe termen mai lung, în circumstanțele potrivite.
Între timp, 88% dintre profesioniștii în resurse umane spun că angajatorii consideră mobilitatea ca o soluție pentru a aborda deficitul de talente la nivel global, iar 90% dintre aceștia intenționează să mențină sau să crească sfera de mobilitate a organizației în următorii trei ani.
Totodată, organizațiile văd, de asemenea, valoarea flexibilității și a mobilității la locul de muncă pentru a-și atinge obiectivele de diversitate, egalitate și incluziune (DE&I), șase din zece (61%) spunând că aceasta oferă oportunități de dezvoltare pentru grupurile subreprezentate.
În timp ce 3 din 4 angajatori (74%) consideră că mobilitatea este crucială pentru continuitatea afacerii, mai puțin de jumătate (47%) spun că au o politică de mobilitate coerentă la nivel global care abordează opțiuni precum mobilitatea hibridă, relocarea sau proiectele temporare.
"În ultimii trei ani, flexibilitatea relațiilor de muncă a căpătat o amploare nebănuită anterior, iar munca de la distanță sau în format hibrid a devenit un mod de viață. În acest timp, mobilitatea transnațională este văzută de către angajați ca fiind "oportunitatea vieții" pentru dezvoltarea personală și profesională", a afirmat Claudia Sofianu, partener, liderul Departamentului Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.
La rândul său, Stela Andrei, partener, Impozit pe venit și contribuții sociale în cadrul companiei, a afirmat că mobilitatea atrage implicații fiscale și interes din partea autorităților. "Schimbul de informații va fi un instrument important în identificarea potențialei neconformări. Campaniile de control anunțate de ANAF și interesul din ce în ce mai crescut și din partea autorităților străine în acest sens sunt aspecte la care cu siguranță trebuie să fie atenți atât angajatorii, cât și angajații. Astfel, implementarea unor proceduri interne privind detașarea, workation/telemuncă și alte noi modalități de lucru devin extrem de importante", a subliniat Stela Andrei.
Conform sursei citate, organizațiile se confruntă cu un nou set de riscuri în cadrul programelor de mobilitate transfrontalieră.
Angajatorii se confruntă cu diverse riscuri atunci când își activează programele de mobilitate transfrontalieră, pe care angajații sunt mai puțin susceptibili să le vadă. Cel mai prezent pe radarul echipelor de resurse umane este riscul cibernetic, citat de 83% dintre respondenți, urmat de pierderea supravegherii managementului (79%) și de confidențialitatea datelor (78%), precum și de capacitatea de a plasa angajații pe o nouă poziție la întoarcere (78%) - o preocupare pe care angajații ar putea dori să o abordeze înainte de a face mutarea.
Cu toate acestea, există o lipsă de pregătire pentru a face față riscurilor care rezultă, doar 29% dintre aceștia considerând că pot face față riscurilor geopolitice.
În plus, mulți angajați nu reușesc să recunoască riscurile potențiale legate de deplasările transfrontaliere. În comparație cu angajatorii, în medie cu 18% mai puțini angajați sunt susceptibili să realizeze nivelurile de risc moderat/semnificativ implicate de experiențele internaționale.
"Cadrul legal european în privința securității sociale trebuie în permanență actualizat, având în vedere realitățile din piața muncii post-pandemie, în care majoritatea angajaților aspiră către o experiență profesională internațională, nemaiavând limitări în alegerea locației de unde lucrează", a afirmat Corina Mîndoiu, partener, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România.
Totodată, organizațiile intenționează să investească în digitalizarea proceselor de mobilitate, pe măsură ce cererea crește. Mai mult de două treimi (67%) dintre acestea se așteaptă să își mărească investițiile în tehnologia și digitalizarea mobilității în următorii cinci ani, în timp ce 92% sunt de acord că digitalizarea funcției de mobilitate este benefică pentru mai multe sarcini și fluxuri de lucru.
În medie, doar 35% dintre respondenți spun că organizația lor a digitalizat procesele cheie.
Sondajul inaugural EY 2023 Mobility Reimagined Survey relevă faptul că misiunile transfrontaliere schimbă viața angajaților și sunt generatoare de valoare pentru organizații. Sondajul a fost realizat în decembrie 2022 și a primit răspunsuri de la 1.026 de angajați și angajatori din 16 țări, din șase sectoare. Sondajul a fost realizat cu ajutorul unui panel de terți și a vizat angajatori cu un efectiv cuprins între 500 și 15.000 de angajați.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național