ARB: Creditele noi acordate de bănci au depășit 410 miliarde de lei, în perioada ianuarie 2020 - august 2023
Numărul 44, 8-14 nov. 2023 » Analize și sinteze
Băncile din România au acordat credite noi populației și companiilor, în perioada ianuarie 2020 - august 2023, în valoare de peste 410 miliarde lei, ceea ce reprezintă echivalentul a 29% din Produsul Intern Brut al României (PIB) aferent anului 2022, a anunțat Asociația Română a Băncilor (ARB), citată de Agerpres. Volumul creditelor noi, acordate populației și companiilor în 3 ani și opt luni de la debutul pandemiei, depășește cu 8,25% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii august 2023, de aproape 379 miliarde lei.
De asemenea, în primele opt luni ale anului în curs au fost acordate împrumuturi noi în valoare de 89 miliarde lei, mai mult decât în tot anul 2020.
"Soldul creditului neguvernamental se calculează ca diferența dintre totalul creditelor noi acordate populației și companiilor și rambursările parțiale și totale, precum și vânzările de credite. Viteza de reînnoire a creditelor este accelerată de impulsionarea finanțării companiilor, o pondere importantă dintre acestea accesând împrumuturi cu scadență scurtă, de sub un an", precizează ARB.
Potrivit sursei citate, sistemul bancar a demonstrat că este parte din soluție la crizele suprapuse, asigurând finanțare în ritm susținut și pe baze sustenabile, economisire la dobânzi competitive în raport cu alte state și alte produse și servicii digitale. Băncile contribuie la finanțarea afacerilor, a proiectelor de investiții și a locuințelor, pentru 2,2 milioane debitori, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Totodată, reprezentanții ARB susțin că sectorul bancar facilitează economisirea, la dobânzi competitive, pentru atingerea obiectivelor financiare pe termen lung ale clienților. Astfel, 15,46 milioane deponenți, în special persoane fizice dar și persoane juridice, dețin depozite ce se ridică la aproape 548 miliarde lei în luna septembrie 2023. Băncile sunt strict reglementate, asigurând siguranța depozitelor clienților și stabilitatea sistemului financiar.
"Digitalizarea a accelerat în toată această perioadă. Instituțiile de credit investesc în tehnologie și inovație, oferta de produse și servicii online cunoscând o creștere semnificativă de la debutul pandemiei, din perspectiva eficienței și accesibilității. Numărul tranzacțiilor cu cardul per un milion locuitori a crescut de cinci ori, în 5 ani, fiind de 121 milioane în 2021, față de o medie a zonei euro de 164 milioane", se mai arată în comunicatul asociației.
Băncile rămân preocupate de intensificarea digitalizării cu asigurarea securității cibernetice pentru eficientizarea costurilor și creșterea satisfacției clienților.
Pe de altă parte, rentabilitatea industriei bancare s-a menținut inferioară ratei profitabilității companiilor nefinanciare în ultimul deceniu. Sectorul bancar se situează la finalul clasamentului rentabilității sectoarelor economice din România.
"Industria bancară se poziționează pe locul 20 din 24 în topul sectoarelor economice din perspectiva rentabilității capitalurilor. Rentabilitatea capitalurilor companiilor nefinanciare (ROE mediu al sectoarelor economice) a fost de 24% în anul 2022, în timp ce băncile au avut o rentabilitate a capitalurilor de 16,4%. Rentabilitatea activelor (ROA) sistemului bancar s-a situat la 1,5%, de aproape 5 ori mai mică decât media indicatorului aferent sectoarelor economice, de 7,1%, în anul 2022. În ceea ce privește poziționarea în topul sectoarelor economice în funcție de rentabilitatea activelor, sectorul bancar se situează pe ultima poziție, adică locul 24 din 24 de sectoare economice", afirmă reprezentanții ARB.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național