Din foarte multe motive, marile case editoriale din Europa și de pe alte continente și-au îndreptat atenția spre cea de-a 50-a ediție a Târgului de Carte de la Bruxelles. Pe prim-plan s-a situat, desigur, semnificația unei astfel de ediții jubiliare, îndeosebi faptul că, din capitala Belgiei și, deopotrivă, capitală a UE, au fost și sunt transmise semnale deosebit de puternice privind viitorul cărții tipărite pe termen scurt, mediu și lung.

Dezbaterile găzduite de prestigiosul Târg au fost centrate, la recenta ediție, tocmai pe tema destinului cărții, iar principalele concluzii au fost convergente: este prea devreme pentru „prohodul” unei achiziții milenare în materie de cultură, de cunoaștere, de împlinire spirituală. Inovațiile tehnologice din prezent și din viitor sunt apreciate a fi complementare cărții tipărite. Faptul că se mai înregistrează tiraje record, că vânzările permit multor edituri să funcționeze pe profit, că manifestările naționale și internaționale dedicate cărții atrag, în continuare, un număr considerabil de participanți atestă convingător că epoca Gutenberg nu a luat sfârșit și că viitorul îi rezervă (încă) o viață îndelungată.

Atât prin exponate, cât și prin prezența activă la dezbaterile organizate la Târgul de Carte de la Bruxelles, Institutul Cultural Român (ICR) s-a remarcat ca un autentic exponent al creației naționale și universale, în contextul în care țara noastră exercită Președinția prin rotație a Consiliului UE. Faptul că Târgul s-a desfășurat sub egida Uniunii Europene a Instituțiilor Naționale de Cultură (EUNIC) a permis ICR să fie o voce puternică în susținerea „cauzei” cărții tipărite în procesul elaborării și aplicării politicilor comunitare în acest domeniu. Există și o bună experiență românească în organizarea sistematică de târguri și expoziții internaționale de carte, atât în țară, cât și în străinătate, după cum s-au inițiat și dau rezultate numeroase stimulente, inclusiv de ordin fiscal, pentru activitățile editoriale. În același timp, experiența altor țări membre și nemembre ale UE este deosebit de folositoare și pentru factorii decidenți în materie din România.

În mod deosebit se cere consemnată inițiativa la nivel european, sprijinită activ de România, pentru elaborarea și aplicarea Programului intitulat Europa Creativă. Prin acest program se finanțează promovarea literaturii europene și multilingvismul în întreaga lume. Un rol nu mai puțin important îl are Premiul UE pentru literatură, premiu care a fost acordat în anii 2013 și 2018 scriitoarei române Ioana Pârvulescu, prezentă la dezbaterile de la Târgul de Carte de la Bruxelles.

Desfășurată în perioada 14-17 februarie a.c., această manifestare a prilejuit peste 300 de dezbateri pe tema „viitorului cărții”, ceea ce a reconfirmat importanța care se acordă, în Europa și în întreaga lume, modalităților prin care cuvântul tipărit poate și trebuie să fie o componentă indispensabilă a civilizației. Cât de generoasă a fost oferta în acest sens o confirmă expunerea producției a nu mai puțin de 500 de edituri de pe toate meridianele planetei și peste 1.100 de autori dintre cei mai „citiți” de publicul larg.

Revenind la prezențele românești, remarcăm, din nou, că în perioada exercitării Președinției Consiliului UE sunt programate și alte participări la manifestările de amploare dedicate cărții. Astfel, între 15 și 18 martie a.c., se va desfășura, la Paris, marele Salon al Cărții, cel mai important eveniment cultural anual din Franța, începând din 1981. Și-au anunțat participarea nu mai puțin de 3.900 de autori, inclusiv din România. Tema Salonului o va constitui Unitatea Europei. Este, cum se vede, o temă consonantă cu principalul obiectiv pe care și l-a propus România în semestrul ei european. Fie chiar și numai acest fapt și tot este suficient pentru a releva și rolul cărții în împlinirea unor aspirații majore ale lumii contemporane.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)