Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 februarie

A fost dată publicității minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 7 februarie a.c. În document se arată că în cadrul ședinței Consiliul de administrație a discutat și a adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și prognoza actualizată a evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În primele intervenții, membrii Consiliului s-au referit la evoluția recentă a inflației. S-a arătat că rata anuală a inflației a confirmat așteptările de creștere în luna decembrie 2016. Nivelul pe care aceasta l-a atins, de -0,54 la sută, a fost ușor inferior celui previzionat, ca urmare a scăderii peste așteptări consemnate în noiembrie, când a coborât la -0,67 la sută. S-a remarcat că pe ansamblul trimestrului IV al anului trecut rata anuală a inflației a crescut marginal și că, în absența efectului reducerii cotei standard a TVA de la 24 la 20 la sută, ea ar fi sporit în decembrie la 0,85 la sută. Creșterea ratei anuale a inflației a fost susținută în principal de dinamica ascendentă a prețurilor combustibililor, care a revenit la valori pozitive în decembrie, sub impactul majorării cotațiilor petrolului pe piața internațională. Influențe contrare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor produselor din tutun, atribuibilă în mare măsură unui efect de bază, precum și din foarte ușoara decelerare a inflației de bază.

Membrii Consiliului au observat că ușorul declin consemnat de rata anuală a inflației CORE2 ajustat spre finele anului trecut a fost provocat prioritar de neașteptata scădere a tarifelor polițelor RCA în luna noiembrie și într-o mică măsură de relativa atenuare a deprecierii în termeni anuali a monedei naționale, în luna decembrie; s-a considerat că un anumit rol ar putea avea și încorporarea în avans de către unii operatori comerciali a reducerii cotei standard a TVA prevăzute pentru ianuarie 2017. S-a apreciat că, în aceste condiții, evoluția recentă a inflației de bază continuă să semnalizeze acumularea de presiuni inflaționiste ale factorilor fundamentali, dar mai lent decât se anticipase, în condițiile întreruperii creșterii excedentului de cerere agregată în trimestrul III 2016, dar și ale menținerii dinamicii înalte a costurilor salariale unitare în industrie.

În discuțiile privind activitatea economică, membrii Consiliului au făcut referire la decelerarea peste așteptări a creșterii PIB în trimestrul III, în condițiile încetinirii avansului cererii interne, pe seama temperării consumului gospodăriilor populației și a formării brute de capital fix; exportul net și-a redus, în schimb, contribuția negativă la dinamica creșterii economice, pe fondul unei scăderi mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. S-a apreciat că cele mai recente evoluții economice prefigurează o ușoară accelerare a dinamicii trimestriale a PIB în trimestrul IV 2016, implicând reluarea creșterii excedentului de cerere agregată și a presiunilor sale inflaționiste. Totodată, ele indică cererea de consum drept cvasi-unic determinant al creșterii economice în trimestrul IV, precum și un aport posibil negativ al investițiilor la ritmul acesteia. S-au considerat relevante, pe de o parte, dinamizarea în perioada octombrie-noiembrie a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul și din comerțul auto-moto, concomitent cu ameliorarea semnificativă a indicatorului de încredere a consumatorilor, iar, pe de altă parte, ampla contracție a construcțiilor inginerești, antrenând un declin al volumului total al construcțiilor.

Membrii Consiliului au evidențiat apoi continuarea creșterii efectivului salariaților din economie în primele luni ale trimestrului IV 2016 și scăderea ratei șomajului BIM la 5,5 la sută în decembrie, comparabil cu cel mai mic nivel pre-criză. S-a apreciat că ne confruntăm cu penurie de forță de muncă, subliniindu-se importanța atenuării rigidităților structurale ale pieței muncii. S-a observat că dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie a cunoscut doar o foarte ușoară temperare în intervalul octombrie-noiembrie, ca de altfel și variația costurilor salariale unitare din industrie, prima rămânând la niveluri de două cifre.

Trecând la discutarea evoluțiilor viitoare, membrii Consiliului au remarcat că noua prognoză pe termen mediu reconfirmă perspectiva accelerării progresive a inflației de-a lungul orizontului proiecției, însă în condițiile unei traiectorii ușor modificate a dinamicii anuale a acesteia. S-a observat că revenirea prognozată a ratei anuale a inflației în teritoriu pozitiv în trimestrul I 2017 – ca urmare a epuizării impactului primei reduceri a cotei standard a TVA – se face pe un palier mai scăzut decât se anticipa anterior, în principal ca efect al celor două noi șocuri dezinflaționiste pe partea ofertei survenite în intervalul noiembrie 2016 – februarie 2017, constând în scăderea tarifelor polițelor RCA și eliminarea taxelor nefiscale. Totodată, traiectoria ascendentă pe care rata anuală prognozată a inflației se înscrie ulterior reintră în interiorul intervalului țintei staționare doar în ultimul trimestru al anului curent, cu o relativă întârziere față de precedenta prognoză. Unii membri ai Consiliului au semnalat că, în condițiile reducerii la 19 la sută a cotei standard a TVA și ale eliminării supraaccizei la carburanți începând cu 1 ianuarie 2017, precum și ca urmare a noului șoc dezinflaționist pe partea ofertei produs în februarie, rata lunară a inflației va fi probabil negativă în primele două luni. În același timp, însă, s-a remarcat că pe orizontul mai îndepărtat al proiecției traiectoria prognozată a ratei anuale a inflației a fost revizuită în sens ascendent; astfel, aceasta urcă la niveluri mai înalte în jumătatea superioară a intervalului țintei în trimestrul II al anului 2018 și se apropie de limita de sus a intervalului în decembrie 2018.

În evaluarea făcută, membrii Consiliului au observat că perspectiva accelerării inflației este susținută, într-o anumită măsură, de factorii pe partea ofertei, mai cu seamă de efectele de bază asociate tăierilor/eliminărilor de impozite indirecte/taxe și de majorarea prețului combustibililor, pe fondul așteptatei consolidări a tendinței ascendente a prețului internațional al petrolului. Acestora li se alătură efectele anticipate să decurgă din creșterea prețurilor LFO, precum și din revenirea la valori pozitive a dinamicii prețurilor administrate în a doua jumătate a orizontului prognozei, după declinul probabil înregistrat în 2017, ca efect al recentei reduceri a tarifului pentru energia electrică și al eliminării taxelor nefiscale. În acest context, au fost subliniate incertitudinile crescute asociate traiectoriilor prognozate ale componentelor exogene ale IPC, generate atât de evoluții/evenimente interne, cât și de evoluții posibile pe piețele internaționale. S-a concluzionat că balanța riscurilor asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor administrate este înclinată în sens descendent, în timp ce, în cazul prețului internațional al petrolului, balanța pare relativ echilibrată. S-a apreciat, totodată, că o eventuală materializare a unor asemenea riscuri ar avea o capacitate scăzută de a afecta durabil anticipațiile inflaționiste pe termen mediu, implicit evoluția IPC pe un orizont mai lung de timp.

În același timp, membrii Consiliului au evidențiat contribuția decisivă adusă la perspectiva creșterii ratei anuale a inflației de factorii fundamentali, receptați prioritar de inflația de bază. Aceasta este așteptată să cunoască o puternică accelerare, dar inegal distribuită pe orizontul proiecției, rata anuală prognozată a inflației CORE2 ajustat crescând mai lent în 2017 decât în proiecția anterioară, dar mai alert în a doua parte a anului 2018. S-a subliniat că principalul determinant al unui asemenea pattern al inflației de bază îl constituie dinamica excedentului de cerere agregată și a presiunilor sale inflaționiste, care se anticipează a fi inferioară celei din proiecția anterioară pe termen foarte scurt, dar substanțial mai ridicată ulterior, în condițiile relativei accelerări a ritmului prognozat de creștere trimestrială a PIB pe orizontul proiecției, după semnificativa încetinire consemnată de acesta în semestrul II al anului 2016. S-a arătat că presiuni inflaționiste mai intense și/sau în creștere sunt așteptate și din partea costurilor salariale unitare, a prețurilor bunurilor și serviciilor importate – inclusiv pe fondul probabilei majorări a volumului acestora –, dar și a anticipațiilor inflaționiste, plasate pe un trend mai accentuat ascendent.

Membrii Consiliului au remarcat că ritmul anual de creștere a PIB este așteptat să se tempereze în anii 2017 și 2018 față de cel probabil înregistrat în 2016, dar în mai mică măsură decât anticipa proiecția anterioară. S-a arătat că relativa dinamizare a creșterii economice este susținută de reducerile/eliminările recente de impozite și taxe fiscale/nefiscale, precum și de noile creșteri de salarii, pensii și de alte venituri ale populației, secondate de caracterul acomodativ al condițiilor monetare reale; au fost menționate și efectele expansioniste mai mari anticipate a rezulta din consolidarea creșterii economice în țările UE și din redresarea economiei globale. Unii membri ai Consiliului s-au arătat preocupați de perspectiva consolidării aportului consumului privat la creșterea economică, în detrimentul celui al investițiilor, care se anticipează a rămâne modest. S-a considerat că dinamizarea celor din urmă este condiționată de ritmul absorbției fondurilor europene și al realizării investițiilor publice, dar și de ameliorarea încrederii agenților economici și de situația profiturilor companiilor, probabil afectată în viitor de mărirea costurilor cu materiile prime și a celor salariale, reflectând inclusiv continuarea tensionării pieței muncii ca urmare a penuriei de forță de muncă. La rândul ei, contribuția exportului net se anticipează a rămâne negativă, dar mai redusă decât cea probabil înregistrată în 2016. Unii membri ai Consiliului au remarcat că ponderea în PIB a deficitului de cont curent se prefigurează a crește pe orizontul prognozei, subliniindu-se importanța rămânerii acestuia în zona de sustenabilitate; s-a remarcat reapariția deficitelor gemene.

În opinia membrilor Consiliului, incertitudinile asociate prognozei pe termen mediu continuă să genereze riscuri în dublu sens la adresa evoluției viitoare a inflației. S-a apreciat că cele mai semnificative au ca sursă conduita politicii fiscale și a celei de venituri, în condițiile posibilei abateri a execuției bugetare de la coordonatele ambițioase ale programului bugetar al anului 2017, inclusiv în ceea ce privește structura cheltuielilor publice. În acest context, au fost evocate riscuri decurgând din posibila stimulare suplimentară a consumului în defavoarea realizării investițiilor publice programate, de natură să afecteze potențialul de creștere și competitivitatea economiei românești, implicit evoluția pe termen mediu a inflației și a deficitului de cont curent. Au fost, de asemenea, menționate incertitudinile privind ritmul absorbției fondurilor europene aferente noului cadru financiar multianual, precum și cele legate de evoluția climatului general intern, cu potențiale implicații asupra dinamicii creșterii economice și a inflației viitoare.

În evaluarea membrilor Consiliului, riscuri mixte la adresa evoluțiilor interne continuă să genereze și mediul extern. A fost semnalată posibilitatea creșterii mai solide a economiei zonei euro, dar și a celei globale, pe fondul menținerii conduitei accentuat acomodative a politicii monetare a BCE, al anticipatului stimul fiscal aplicat economiei SUA și al eventualei redresări mai ferme a economiilor emergente majore, în condițiile creșterii cotațiilor internaționale ale materiilor prime. În același timp, însă, au fost observate riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice a zonei euro, induse de incertitudinile circumscrise calendarului electoral al acestui an și negocierilor pentru Brexit, precum și de persistența unor probleme în sistemul bancar european. Acestora li se alătură riscurile la adresa redresării economiilor emergente și a economiei globale induse de caracterul unor politici economice potențial implementate de noua administrație a SUA și de tensiunile geopolitice. Totodată, au fost discutate potențiale influențe exercitate de divergența conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale asupra pieței financiare locale, inclusiv în contextul economic și financiar regional actual și de perspectivă.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.