Jumătate dintre satele din România (50%) pot deveni inteligente până în anul 2030, însă rata de digitalizare depinde de mai mulți factori, cum ar fi gradul de implicare a autorităților locale, accesul la finanțare și gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale necesare, susțin specialiștii Asociației Române pentru Smart City (ARSC), citați de Agerpres. "Când vorbim despre sate inteligente, exemplul care ne vine cel mai rapid în minte este Ciugud, însă desigur că există multe alte forme de smart village și sunt sute de proiecte în derulare în mediul rural. România a început să se alinieze la această tendință europeană, dar mai este o cale lungă de parcurs și va depinde de mai mulți factori, precum: implicarea autorităților locale, accesul la finanțare, gradul de adopție a tehnologiei în zonele rurale, inclusiv dezvoltarea competențelor digitale minim necesare atât la nivelul personalului autorităților publice, cât și la nivelul societății - al celor care, în cele din urmă, fac parte din "comunitățile inteligente". Cu eforturi susținute și investiții adecvate, este posibil ca un procent semnificativ din comunele din România să devină inteligente până în 2030. Un obiectiv realist ar putea fi de 50% din comunele țării, ținând cont că în acest moment sunt mai mult de 220 de inițiative în peste 140 de comune", a afirmat Eduard Dumitrașcu, președintele ARSC, într-un comunicat de presă.

Conform statisticilor, în prezent, proiectele smart sunt tot mai des întâlnite în mediul rural, iar progresele în infrastructura digitală și creșterea accesului la tehnologie, cu aproape șapte din zece gospodării din mediul rural conectate la internet, au contribuit la această evoluție.

Proiectele de "smart village" vizează: școlile - sisteme de învățământ la distanță, biblioteci digitale și programe educaționale adaptative bazate pe inteligență artificială (IA); administrația locală - servicii publice accesibile online, plata taxelor online, digitalizarea relației cu cetățenii și companiile, alocarea de resurse administrative în baza analizei datelor, sisteme de alertă publice în caz de urgență; infrastructură - iluminat public inteligent cu un consum eficient de energie, colectarea deșeurilor pe baza datelor de la senzori, transport public integrat cu alte forme de mobilitate (transport alternativ) sau agricultură inteligentă - sisteme de monitorizare cu drone sau cu senzori, integrarea producției agricole cu cea de energie alternativă pe același teren.

"Nu există o limită de tehnologizare pe care o localitate trebuie să o atingă pentru a fi considerată smart. A transforma un sat într-un sat inteligent este despre modul în care tehnologia este implementată și integrată pentru a îndeplini obiectivele strategice și pentru a răspunde nevoilor comunității. A fi smart nu înseamnă doar tehnologie, este și despre utilizarea inteligentă a acesteia pentru a îmbunătăți eficiența, durabilitatea și calitatea vieții. Este, totodată, și despre competențele digitale ale cetățenilor", a explicat Eduard Dumitrașcu.

ARSC subliniază că, în afară de fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România are la dispoziție și fondurile de coeziune, în actualul exercițiu financiar, de aproape 30 de miliarde de euro, repartizate pe anumite domenii, inclusiv Programul Operațional Regional (POR) gestionat de cele opt Agenții de Dezvoltare Regională (ADR). "Totodată, ARSC a lansat serviciul de finanțare Smart Finance, prin care autoritățile locale pot obține fonduri europene și guvernamentale pentru digitalizarea și modernizarea localităților. Prin acest serviciu, autoritățile locale au acces la o gamă completă de servicii, de la identificarea surselor de finanțare până la asistență tehnică post-implementare în comunitățile lor. Modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, îmbunătățirea gestionării deșeurilor, tranziția spre surse de energie regenerabile sau digitalizarea serviciilor publice sunt doar câteva direcții prin care se pot atrage fonduri nerambursabile. Drept urmare, comunitățile locale pot beneficia de multiple oportunități de finanțare pentru a dezvolta astfel de proiecte, care să le aducă în era digitală, să le facă mai reziliente, mai durabile și, în final, mai inteligente", se menționează în comunicatul citat.

În viziunea experților, printre tehnologiile care contribuie la tranziția către comunități inteligente se află: senzori IoT (monitorizare, începând de la trafic, până la calitatea aerului), sisteme de gestionare a energiei: panouri solare inteligente, rețele de distribuție inteligente, 5G (pentru o conectivitate rapidă și eficientă), platforme de ticketing digital (aplicații mobile pentru transportul public), camere de supraveghere cu IA (pentru securitate și gestionarea traficului), telemedicină (aplicații și dispozitive pentru consultări la distanță) și Big Data (Centre de date pentru analiza și optimizarea serviciilor publice).

La nivel național, sunt peste o mie de proiecte și inițiative Smart City și Smart Village dezvoltate din anul 2016 până în prezent.

Asociația Română pentru Smart City este o organizație non-guvernamentală cu peste 300 de membri și parteneri, înființată în anul 2016, cu scopul de a sprijini dezvoltarea orașelor inteligente în România.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)