O serie de proiecte de acte normative de interes sunt supuse dezbaterii publice pe site-urile ministerelor de resort: Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; Proiect de ordin pentru abrogarea unor ordine referitoare la procedura de administrare și formularistică în domeniul fiscal.
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru al acestui an a înregistrat, față de același interval din 2015, o creștere cu 4,3% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică (INS). „Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2016 a fost de 150,027 miliarde de lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,3% față de trimestrul I 2015”.
În luna aprilie 2016, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.879 lei, cu 1,8% mai mare decât în luna martie 2016. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.086 lei, în creștere față de luna precedentă cu 35 lei (1,7%), relevă datele Institutului Național de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) – 5.342 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante – 1.169 lei.
Prețurile de consum, măsurate prin indicele prețurilor de consum (IPC), au fost mai mici cu 3,5% în luna mai 2016 comparativ cu aceeași lună a anului anterior. Determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), scăderea a fost de 3,0%, relevă datele Institutului Național de Statistică (INS).
În aprilie 2016, cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a scăzut față de martie cu 1,4%, iar față de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 9,3%. În perioada ianuarie-aprilie 2016, comparativ cu același interval din 2015, cifra de afaceri din industrie, tot pe total (piața internă și piața externă), în termeni nominali, a crescut cu 4,3%, a informat INS.
În primul trimestru al anului au fost date în folosință 11.590 de locuințe, în creștere cu 2.358 de locuințe față de același interval al anului anterior, ceea ce consemnează o creștere de 25%, precizează INS. Pe medii de rezidență, în primele trei luni ale anului, cele mai multe locuințe au fost construite în mediul urban (58,4%).
În primele cinci luni ale anului au fost portate peste 370.000 de numere, ceea ce face ca numărul total de portări înregistrate în România de la lansarea portabilității și până la data de 7 iunie să depășească 3 milioane, precizează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
După cum am mai informat, Guvernul a aprobat ordonanța de urgență care modifică și completează OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2016. De modificări vor beneficia aproximativ 650.000 de salariați din toate familiile ocupaționale. Cheltuiala bugetară pe care o presupune aplicarea noilor măsuri este estimată de Guvern la 873 de milioane de lei, în 2016, și la 2,6 miliarde de lei, în 2017.
Schimbarea paradigmei economiei către economia verde este, cu certitudine, o provocare ce are la bază ideea că mediul poate asigura o şansă de creştere economică sustenabilă pe termen lung. Pentru România, economia verde este o oportunitate în sine de dezvoltare şi stimulare a competitivităţii în noi sectoare de creştere economică (eco-business, eco-inovare, eco-design etc.), dar şi de stimulare a unui management eficient al resurselor pentru sectoarele economice tradiţionale. În mod clar există şi o logică economică puternică în spatele acestei transformări: de exemplu, calculele europene demonstrează că economia circulară ar putea crea un beneficiu net de aproape un trilion de euro, adică un câştig PIB de 7%.
Cristiana Paşca Palmer,
ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Succesul este abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără pierdere de entuziasm. Winston Churchill
Dat fiind interesul în creştere faţă de domeniul numit murphyologie, este bine să reamintim că tocmai locurile şi modul de exercitare a diferitelor profesii s-au constituit în „patul germinativ” al ironiei şi autoironiei, anecdotelor şi şarjelor prieteneşti, umorului amar şi detaşării senine de nimicuri şi banalităţi.
Să ne reamintim, deci: în 1949, la un centru de cercetări aeronautice din California (SUA) lucra inginerul cu grad de căpitan, nimeni altul decât... Ed Murphy. În timpul unui experiment cu o curea de transmisie, enervat că nu se reuşea să se dea de capăt câtorva probe din pricina unui defect de fabricaţie, Ed Murphy a exclamat suficient de tare încât să-l audă toţi colegii: „Dacă e vreo posibilitate să o facă prost, o va face”. Aşa s-a născut murphyologia. Cu celebra remarcă din laboratorul de încercări. Cum, de regulă, umorul îmbină pesimismul cu optimismul, să reţinem două legi ale lui Murphy care le exprimă pe amândouă: „Singurii oameni care găsesc ceea ce caută în viaţă sunt cei care caută greşeli” şi „Există o soluţie la orice problemă. Singura dificultate este s-o găseşti”.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național