Două treimi (67%) dintre români au un cont într-o bancă și pot să facă plăți, dar nu o fac, a declarat Răzvan Faer, președintele Asociației de Plăți Electronice din România (APERO), citat de Agerpres. „Multă vreme în teoria finanțelor s-a spus că gradul de bancarizare este oglinda incluziunii financiare. Am o părere un pic diferită observând ceea se întâmplă în România, și anume faptul că pentru foarte mulți există deja condiția manifestării incluziunii financiare. Am ajuns la 67% dintre oameni care au un cont într-o bancă și pot să facă plăți, dar nu o fac. Au folosit contul respectiv sau cardul pe care l-au primit sau l-au folosit doar ca formă, dar ca bifă într-un proces, știu eu, capacitatea de a-și primi salariu sau capacitatea de a deschide un business, ulterior cash-ul a redevenit rege, ca să zic așa, fie în activitatea personală, fie în activitatea profesională. De aceea nu știu dacă gradul de bancarizare mai este o oglindă bună a incluziunii financiare”, a spus Răzvan Faer, la masa rotundă „Incluziune financiară și digitală: Soluție pentru IMM-uri”, organizată de Asociația de Plăți Electronice din România (APERO) în parteneriat cu Parlamentul României.

El a afirmat că România se afla pe utimul loc la plăți electronice în Uniunea Europeană la sfârșitul anului 2020, conform statisticii Băncii Centrale Europene, însă pe fondul pandemiei a reușit să se apropie de penultima țară din clasament, Bulgaria.

De asemenea, Răzvan Faer a menționat că de îndată ce pandemia s-a atenuat în impact, numărul de plăți electronice rămâne peste cel care a fost înaintea pandemiei, dar revenirea la cash se produce.

La rândul său, directorul general al VISA pentru România, Croația, Bulgaria și Slovenia, Cătălin Crețu, a subliniat că digitalizarea plăților electronice a început în România la sfârșitul anilor '90, dar de fapt după 2000. Croația și Slovenia au început să utilizeze carduri în anii '70. Cu toate acestea, există date bune pentru România. Din punct de vedere al penetrării plăților contactless în totalul plăților făcute cu cardul suntem în top 10 mondial.

Cătălin Crețu a menționat că digitalizarea în domeniul plăților este o componentă importantă pentru lupta cu economia subterană. „Plățile digitale reprezintă o modalitate simplă și eficientă de a crește transparența în ceea ce privește utilizarea fondurilor publice, de a aduce economii semnificative la bugetul de stat, de a îmbunătăți colectarea veniturilor bugetare, de a reduce birocrația și a elimina evaziunea fiscală. Un exemplu în acest sens este platforma online Ghișeul.ro, administrată de ADR împreună cu APERO și considerată cel mai de succes parteneriat public-privat din România. Plățile realizate de utilizatori în 2021 au depășit cifrele înregistrate în primii 9 ani de la lansarea platformei în 2011: au fost procesate peste 2 milioane și jumătate de tranzacții și s-au încasat peste 1 miliard de lei, iar numărul de utilizatori activi a depășit 1 milion. Sperăm ca eforturile de dezvoltare a platformei să continue odată cu intrarea în vigoare a noii Legi 128/2022 de modificare a OUG 193/2002, prin care toate instituțiile publice din România trebuie să accepte anul acesta plata cu cardul atât la ghișeu cât și online. Totodată, facilitarea de către ANAF a plății taxelor și impozitelor de către companii pe Ghișeul.ro, reglementată în 2020, va avea un rol important în digitalizarea relației dintre stat și mediul privat și creșterea colectării veniturilor bugetare”, a mai spus Cătălin Crețu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)