Atitudinea proactivă, un răspuns adecvat la cerințele timpului nostru
Numărul 49, 13-19 dec. 2023 » Comentariul ediției
Pe măsură ce ne apropiem de finalul lui 2023, se întregește imaginea de ansamblu a anului în curs în sfera economico-socială, imagine care include și contribuțiile profesioniștilor contabili la bunul mers al unităților cărora le-au oferit servicii de înaltă calitate. Chiar dacă, în prezent, nu poate fi vorba despre un bilanț complet, informațiile oficiale și concluziile rezultate din recente reuniuni publice permit să se identifice câteva tendințe pe termen scurt și mediu.
Cum este firesc, primele evaluări macroeconomice privesc dinamica Produsului Intern Brut, respectiv o creștere de circa 2 procente. Încetinirea ritmului, comparativ cu prognoza de la începutul anului, se înscrie în siajul tendințelor la nivel european, ca efect al diminuării cererii în urma șocurilor inflaționiste, a dobânzilor ridicate, în contextul acțiunii puternice a factorilor geopolitici. Dacă s-a înregistrat chiar și această creștere economică relativ modestă, faptul se explică mai ales prin continuarea procesului investițional și satisfacerea în mai bune condiții a cererii externe. Astfel, apare limpede că și în anul 2024 se impune a se acționa în aceeași manieră proactivă. Pe această bază se estimează aproape unanim că va fi posibil ca anul viitor să se obțină un spor al produsului intern brut de 3,4%. În privința prețurilor de consum – temă deosebit de preocupantă pentru toată populația țării – se estimează că anul în curs se va încheia cu o singură cifră, ca și în intervalul ianuarie–octombrie 2023. Se așteaptă ca trendul descendent să continue în 2024. Urmează, de asemenea, ca deficitul de cont curent să ajungă gradual până în apropiere de 7 procente din PIB.
În conjunctura evocată este de așteptat ca și în 2024 consumul privat să rămână principalul determinant al creșterii, susținut de majorarea câștigurilor salariale și de un șomaj redus. În același timp, constatăm că investițiile au fost stimulate de componenta publică, mai ales prin accesarea de fonduri europene nerambursabile. În același timp, exporturile de bunuri și servicii se află într-o fază staționară în condițiile în care importurile de același tip s-au comprimat moderat. În acest mod, contribuția exportului net la creșterea PIB a devenit pozitivă cu un plus de 0,9 puncte procentuale.
Pe partea cererii, s-a constatat apariția unui efect temporar care a diminuat ritmul de creștere prin contribuția negativă a modificării stocurilor. Deficitele comerciale și de cont curent s-au redus în condițiile unui excedent mai mare de servicii și prin contracții modeste, așa cum am mai menționat, ale importurilor.
Pe partea ofertei, valoarea adăugată brută din construcții și servicii a susținut pozitiv evoluția PIB, în consonanță – cum, de asemenea, am remarcat – cu finanțările din fondurile UE și o cerere internă într-o anumită expansiune. Pe de altă parte, valoarea adăugată brută din industrie și-a menținut ritmul negativ în special din cauza costurilor de producție ridicate, focalizate pe sectoarele energo-intensive, care au înregistrat cele mai semnificative contracții. În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, care s-a majorat cu aproximativ 14%, în medie, în primele zece luni ale anului, este de remarcat că acest proces s-a derulat pe fondul unei inflații în scădere, cu șansa de a crește, chiar modest, puterea de cumpărare. În aceste condiții, încetinirea creditării sectorului privat a compensat parțial creșterea reală a veniturilor, astfel încât majorarea consumului privat se preconizează că va fi lentă și în perioada următoare.
Rămân, deci, preocupante temele care relevă, cu precădere, factorii negativi care au determinat încetinirea ritmului de creștere economică, simultan cu acțiunea convergentă, de valorificare mai eficientă a factorilor pozitivi, în special a acelora care au un efect propagat la scara întregii economii naționale.
Evident, datele care vor completa acest tablou vor permite analize tot mai aprofundate, astfel încât, pe baza învățămintelor din anul în curs să se asigure un demaraj mai bun în 2024, când, la riscurile și incertitudinile de până acum, se vor adăuga tensiunile caracteristice unui an electoral. Dar, cum mai remarcam, o atitudine proactivă va fi de natură să diminueze dificultățile de până acum și să asigure punerea în valoare a noi și noi oportunități.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național