Prin OPANAF nr. 6.508/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 1045 din 17 octombrie 2024, au fost stabilite modelul și conținutul formularului (709) „Cerere de înregistrare pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România și cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că frauda în domeniul TVA este o problemă comună tuturor statelor membre, dar statele membre în mod individual nu au informațiile necesare pentru a se asigura că normele în materie de TVA în sectorul comerțului electronic transfrontalier sunt aplicate corect sau pentru a combate frauda în domeniul TVA în sectorul comerțului electronic. Astfel, a fost aprobată Directiva (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei 2006/112 CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată.

În cadrul acestor obligații, prestatorii de servicii de plată, care oferă servicii de plată, vor trebui să monitorizeze și să transmită informații despre beneficiarii plăților transfrontaliere care primesc mai mult de 25 de plăți transfrontaliere pe trimestru. Aceste informații vor fi apoi centralizate într-o bază de date europeană, Sistemul Electronic Central de informații de Plată (CESOP), unde vor fi stocate, agregate și verificate cu alte baze de date europene. Toate informațiile din CESOP vor fi apoi puse la dispoziția experților antifraudă din statele membre prin intermediul rețelei Eurofisc.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost modificată prin promulgarea Legii nr 33/2024, fiind transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/284 a Consiliului din 18 februarie 2020, de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește introducerea anumitor cerințe pentru prestatorii de servicii de plată prin completarea Titlului VII „Taxa pe valoare adăugată” - Capitolul XIII „Obligații”, cu art. 321², care include obligațiile generale ale prestatorilor de servicii de plată.

Conform art. 321² alin (8), procedura privind punerea la dispoziție a evidențelor prevăzută la alin. (7) lit. b) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Astfel, procedura a fost aprobată prin OPANAF nr. 825 din 23 aprilie 2024. Aceasta se aplică inclusiv pentru prestatorii de servicii de plată care nu au rezidență fiscală în România, dar cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Codul fiscal. Astfel s-a identificat necesitatea implementării unui mecanism de luare în evidență a acestor prestatori de servicii de plată pentru a se putea facilita transmiterea informațiilor.

În acest context, a fost promovat OPANAF nr. 6.508/2024.

Formularul 709 se utilizează de către prestatorii de servicii de plată cărora li se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Codul fiscal, care nu au rezidență fiscală pe teritoriul României, în scopul înregistrării în vederea punerii la dispoziție a evidențelor prevăzute la art. 321² alin. (7) lit. b) din Codul fiscal. După depunerea formularului 709, Agenția Națională de Administrare Fiscală atribuie prestatorului de servicii de plată căruia i se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Codul fiscal și care nu are rezidență fiscală pe teritoriul României un număr de evidență, utilizat numai în vederea îndeplinirii obligației de punere la dispoziție a evidențelor prevăzute la art. 321² alin. (7) lit. b). Numărul de evidență nu reprezintă cod de identificare fiscală în sensul titlului IV „Înregistrarea fiscală” din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

ANAF comunică prestatorului de servicii de plată căruia i se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Codul fiscal și care nu are rezidență fiscală pe teritoriul României numărul de evidență la adresa de e-mail înscrisă în cuprinsul formularului 709.

Formularul 709 se completează și se depune exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță, potrivit legii, în termen de maximum 15 zile de la sfârșitul primului trimestru pentru care intervine obligația de punere la dispoziție a evidențelor prevăzute la art. 321² alin. (7) lit. b) din Codul fiscal.

Prestatorul de servicii de plată căruia i se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Codul fiscal și care nu are rezidență fiscală pe teritoriul României informează ANAF că nu mai prestează servicii de plată pentru care se aplică obligația prevăzută la art. 321² alin. (2) din Codul fiscal prin depunerea formularului 709, având marcată cu „X” secțiunea I.2 RENUNȚARE.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)