Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat un document care arată că atât Comisia Europeană, cât și toate organismele responsabile de gestionarea fondurilor UE întâmpină dificultăți atunci când este vorba despre digitalizare. Potrivit ECA, s-au făcut progrese, dar îmbunătățirea interoperabilității prin alinierea diferitor sisteme informatice și baze de date se dovedește a fi deosebit de dificilă. Dat fiind că fondurile UE sunt gestionate de mai multe organisme prin intermediul unei diversități de sisteme informatice, nu este în prezent posibil să se efectueze teste pe scară largă, care ar contribui la protejarea intereselor financiare ale UE și ar eficientiza auditurile cheltuielilor UE, arată auditorii.

"În pofida anumitor progrese, unele acțiuni-cheie au cunoscut întârzieri semnificative și depășiri ale bugetelor alocate, iar digitalizarea este în continuare un șantier în lucru. Cheltuielile operaționale de la bugetul UE sunt gestionate prin intermediul unei multitudini de sisteme informatice. Acestea trebuie aliniate și simplificate în vederea îmbunătățirii interoperabilității și a transparenței. Or, faptul că normele UE nu impun utilizarea uniformă a unor instrumente informatice comune în scopul protejării cheltuielilor UE, de către toate statele membre și de către toate organismele de gestiune, nu ajută în acest sens", a declarat Laima Liucija Andrikiene, membră a Curții responsabilă de acest document de analiză.

Curtea de Conturi Europeană precizează că Executivul comunitar și-a digitalizat sistemele de efectuare a plăților către statele membre. Digitalizarea este utilizată pe scară largă, de exemplu pentru plățile pe suprafață din agricultură. În schimb, pentru a gestiona finanțarea pentru coeziune și pentru dezvoltare rurală, țările UE utilizează instrumente informatice foarte diverse. Dat fiind că aceste instrumente nu sunt, în general, integrate în sistemele UE, nu există mijloace eficiente de schimb de informații utile cu privire la beneficiarii fondurilor UE.

Comisia administrează un portal online pentru a publica informații referitoare la contractanți și la beneficiarii fondurilor UE din cadrul programelor de care se ocupă în gestiune directă și indirectă, însă acesta nu conține informații nici cu privire la beneficiarii reali finali, nici cu privire la destinatarii finali ai fondurilor pentru situațiile în care banii sunt gestionați de organizații partenere sau de alte autorități din interiorul sau din afara UE. Transparența ar putea fi ameliorată considerabil și, în consecință, bugetul UE ar fi mai bine protejat dacă s-ar introduce un identificator unic pentru contractanți și pentru beneficiarii fondurilor UE, care să permită căutarea de informații în diferite instrumente și sisteme.

În plus, gradul de utilizare a achizițiilor publice electronice varia de la un stat membru la altul. De asemenea, raportarea țărilor UE în materie de transparență cu privire la contractanți și la beneficiarii cheltuielilor din domeniul coeziunii și al agriculturii este extrem de fragmentată. Există un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor pentru a accesa și a analiza date relevante pentru gestionarea fondurilor UE, însă utilizarea acestuia este în prezent opțională și nu este, deci, generalizată. Comisia a propus introducerea obligativității acestui instrument, precum și extinderea mecanismelor sale de transparență la finanțarea UE din toate modurile de gestiune. Însă aceste propuneri nu vor intra în vigoare mai devreme de următoarea perioadă de programare, care este planificată să înceapă în 2028.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)