Rar se întâmplă ca un proiect de lege să fie votat de cvasiunanimitatea parlamentarilor. Fie și numai acest aspect și tot există îndreptățirea să se considere că avem de-a face cu un eveniment. Dar, ceea ce contează cel mai mult, în acest caz, este fondul actului legislativ adoptat de Camera Deputaților (cameră decizională) în ziua de 7 noiembrie 2018. Ne referim la evenimentul de importanță națională reprezentat de decizia de a se conferi proiectului Autostrada Unirii putere de lege.

Construirea unui drum rutier modern care să lege provinciile istorice Moldova de Transilvania, respectiv autostrada care să pornească de la Ungheni (granița cu Republica Moldova), să treacă pe la Iași, să continue peste Carpați și să ajungă la Târgu Mureș este un obiectiv care înmănunchează numeroase deziderate, de la cele de ordin economic (scurtarea distanțelor, economie de timp și de resurse) până la imperativele sociale (ridicarea nivelului de civilizație pe o largă arie geografică), de la considerente de ordin tehnico-științific (implicarea specialiștilor în promovarea celor mai noi tehnologii) până la ceea ce numim, cu deplin temei, autenticul sentiment al identității (voința de a da ideii de unitate națională un suport faptic pe măsură).

Legea dă startul în una dintre cele mai complexe opere constructive de interes public. Este vorba despre 320 kilometri de autostradă care traversează râuri, munți și văi din zone dintre cele mai pitorești, podurile, viaductele, tunelurile permițând realizarea unei mai bune legături între localități urbane și rurale cu o puternică rezonanță în conștiința concetățenilor noștri. Bunăoară, primul pod în estul autostrăzii va trece peste Prut, ceea ce are și valoare de simbol atunci când evocăm făurirea României Mari. Nu mai puțin impresionant este mesajul transmis de traversarea munților, astfel încât legătura dintre Moldova și Transilvania reamintește, pentru totdeauna, despre ziua de 1 Decembrie 1918, actul istoric al Marii Uniri.

A8 – formula sintetică prin care se desemnează Autostrada Unirii – se va conexa, la Târgu Mureș, cu A3, respectiv Autostrada Transilvania, pe traseul Brașov-Borș. În acest mod, vom avea încă o arteră importantă care ne va uni de rețeaua autostrăzilor din centrul și vestul Europei. În condițiile în care se vor finaliza și autostrăzile Pitești-Sibiu și București-Brașov, vom putea să considerăm că infrastructura rutieră a României se va racorda la cerințele prezentului și viitorului. Dacă la toate acestea adăugăm proiectele prevăzute în Masterplanul General de Transport – modernizarea căilor ferate, a cursurilor de apă navigabile, a porturilor șși aeroporturilor – ne dăm seama că și celelalte mari proiecte ar trebui să capete putere de lege.

Cum era firesc, dezbaterea actului normativ la care ne referim a prilejuit abordarea unor teme de ordin financiar deloc neglijabile. Construirea Autostrăzii Unirii implică investiții de peste trei miliarde de euro. Legea prevede că această sumă va fi asigurată prin alocări bugetare și fonduri europene nerambursabile. Nu este exclusă nici modalitatea oferită de parteneriatele public-privat. Un semnal încurajator a fost primit de la Comisia Europeană, care susține proiecte de amploarea Autostrăzii Unirii, ca, de altfel, a tuturor proiectelor majore românești de infrastructură. La fel, s-au primit mesaje pozitive din partea autorităților unor state din Orientul Mijlociu, vizitate recent de premierul României, în sensul manifestării interesului față de proiectele noastre de infrastructură pe care sunt dispuse să le cofinanțeze.

Sunt elemente care atestă realismul obiectivului stabilit prin legea votată zilele trecute de Camera Deputaților, girul parlamentar constituind, prin el însuși, un motiv de încredere că există voința politică necesară pentru realizarea unui obiectiv numit, inspirat, de un parlamentar „proiect de suflet pentru toți viețuitorii din spațiul mioritic”. Firește, imediat, după promulgare, se impune trecerea imediată la aplicarea legii care prevede și pașii de urmat pentru transpunerea ei în practică. Va fi unul dintre cele mai încurajatoare semnale de unitate „în cuget și simțiri” în anul centenar al Marii Uniri.