Avanpremieră la dezbateri menite să îmbogățească teoria și să eficientizeze practica profesiei contabile
Numărul 24, 13-19 septembrie 2016 » În pregătirea celui de-al XXI-lea Congres al profesiei contabile
În numerele precedente am informat pe larg cititorii în legătură cu programul și modul de desfășurare a dezbaterilor de la apropiatul Congres al Profesiei Contabile. Dat fiind stadiul avansat al pregătirilor, care implică și concretizarea temelor care vor fi examinate la importantul forum, includem în ediția de față opiniile și precizările moderatorilor la două dintre sesiunile programate, urmând ca în ediția viitoare să ne referim și la celelalte sesiuni.
Sesiunea III: Contabilitatea în sectorul public – tendințe în era digitală
Moderator: prof. univ. dr. Adriana Tiron-Tudor, membru al IPSASB din cadrul IFAC și membru al FEE Public Sector Group
Teodor Brateș: Vă rugăm să vă referiți, înainte de toate, la principalele argumente care pledează în favoarea includerii temei enunțate într-o sesiune a Congresului.
Adriana Tiron-Tudor: Cu plăcere. Este cunoscut că CECCAR a fost totdeauna și este preocupat în continuare să susțină toți profesioniștii contabili, indiferent dacă își desfășoară activitatea în sectorul privat sau în cel public. Un argument definitoriu în susținerea acestei aserțiuni îl constituie regăsirea constantă a dezbaterilor privind contabilitatea sectorului public atât în paginile revistei, cât și de-a lungul precedentelor Congrese ale profesiei noastre.
Prin urmare, putem vorbi despre o tradiție.
Exact. Acum, în 2016, fiind vorba despre o ediție aniversară, care marchează împlinirea a nouă decenii și jumătate de la înființarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, menționez că pe agenda celui de-al II-lea Congres, desfășurat la Cluj, în zilele de 6-8 septembrie 1925, s-a regăsit o temă foarte actuală și astăzi la nivel internațional, respectiv Introducerea contabilității în partidă dublă în instituțiile publice (susținută de prof. G. Alesseanu), dezbatere care a permis redactarea proiectului de lege privitor la reorganizarea contabilității publice, votat în 1929. La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarea moțiune în chestiunea introducerii contabilității în partidă dublă în instituțiile publice: „Membrii Corpului exprimă dezideratul ca organele în drept să pășească la introducerea contabilității științifice în toate administrațiile publice unde se mânuiesc fonduri. Pentru aceasta este nevoie să se facă deocamdată inventarul averii Statului. Congresul exprimă dezideratul ca din Comisia de studii pentru modificarea Legii contabilității să facă parte și reprezentanți ai Corpului Contabililor”.
Întrucât există o certă continuitate, am desprins din retrospectivele privind Congresele Profesiei Contabile elemente care s-au îmbogățit de la o etapă la alta, prin luarea în considerare a unor puncte de vedere pertinente, ca bază a unor concluzii demne de a fi subliniate. Vă propun să detaliați.
Pe lângă dezbaterile tradiționale privind contabilitatea pe bază de angajamente versus contabilitate pe bază de numerar, domeniu public versus domeniu privat, performanță versus conformitate, pe fundalul intensificării eforturilor de creștere a încrederii cetățenilor în autoritățile publice, s-a pus și se pune un accent deosebit pe asumarea responsabilității și pe transparență în sectorul public. Precizez că aceste subiecte sunt pe ordinea de zi a organismelor profesionale internaționale și aici fac referire în primul rând la IFAC, la inițiativa lansată în 2014, intitulată Accountability. Now, inițiativă menită să sporească gradul de conștientizare a nevoii de o mai mare transparență și responsabilitate în managementul financiar al sectorului public. La baza acestei inițiative stă ideea punerii în aplicare de către guverne și alte entități ale sectorului public a unui sistem de raportare financiară solid, eficient, fundamentat pe angajamente, conform Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS), elaborate de IPSASB.
Pentru că v-ați referit la documente cu caracter normativ, cred că se impune și o concretizare la nivel european.
În ceea ce privește situația de pe continentul nostru, aș remarca una dintre lecțiile crizei datoriei suverane, și anume necesitatea unei raportări mai riguroase, transparente și comparabile a datelor fiscale. Directiva 2011/85/UE a Consiliului (The Budgetary Frameworks Directive) stabilește normele privind cadrele bugetare ale statelor membre în vederea respectării obligației prevăzute în Tratat pentru a se evita deficitele publice excesive. În privința sistemului de raportare către UE, Comisia consideră necesară dezvoltarea unui set de standarde europene de contabilitate pentru sectorul public (EPSAS), care să constituie baza unui puternic sistem de guvernanță al UE. Comisia ia în considerare IPSAS ca o referință incontestabilă a viitoarelor EPSAS.
După câte știm, țara noastră, în mod particular CECCAR, se află, în această ordine de idei, într-o dublă ipostază: parte integrantă a procesului decizional european și factor decisiv în implementarea măsurilor la care v-ați referit.
România este implicată activ în efortul de modernizare a managementului financiar din sectorul public astfel că în prezent se aplică un sistem de contabilitate pe bază de angajamente în toate sectoarele și la toate nivelurile administrației publice, prin preluarea de elemente din IPSAS. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a reușit să pună în funcțiune un serviciu informatic performant pentru raportarea situațiilor financiare ale instituțiilor publice, ceea ce facilitează aplicarea standardelor clasificației economice a activităților guvernamentale COFOG nivel 2 pentru raportarea execuției bugetare, necesare raportărilor la nivelul UE. Totodată, sistemul facilitează colectarea informațiilor necesare în cadrul raporturilor cu instituții financiare internaționale (Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială) și, de asemenea, asigură un control performant al resurselor publice. Am în vedere aici creșterea responsabilizării administrației publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situațiilor financiare ale instituțiilor publice (ForExeBug – cod SMIS 34952). În prezent, MFP derulează un alt proiect, cu sprijinul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială), proiect destinat întăririi responsabilității financiare în sectorul public. Bineînțeles, în calitate de stat membru al UE, România dorește uniformizarea și implementarea Standardelor Naționale de Contabilitate aferente instituțiilor publice cu cele europene, creșterea eficienței administrației publice centrale și locale și a transparenței administrative prin punerea la dispoziția instituțiilor aferente a unor instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situațiilor financiare și publicarea situațiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificația bugetară.
Sunt, desigur, elemente cu un pronunțat caracter tehnic, dar ele prezintă instrumente de lucru indispensabile, a căror cunoaștere cât mai aprofundată permite și atingerea de noi cote de performanță în profesie.
S-a creat, în sensul menționat de dvs., un sistem eficient de acțiune. Ministerul Finanțelor Publice elaborează reglementările naționale de contabilitate, audit și control pentru sectorul public, urmărind realizarea convergenței pe toate cele trei paliere – național, european și mondial. CECCAR sprijină activitatea MFP și a membrilor săi profesioniști contabili din sectorul public printr-un pachet de activități menite să contribuie substanțial la îmbunătățirea sistemului de contabilitate, de raportare, prin traducerea IPSAS și a altor standarde și recomandări privind managementul financiar în sectorul public, organizarea unui corp de lectori specializat format din profesioniști și cadre didactice, desfășurarea de cursuri atât pentru membri, cât și pentru alți profesioniști din sectorul public, informarea prin intermediul site-ului și al publicațiilor CECCAR privind acțiunile IPSASB și FEE, Comitetul pentru Sectorul Public, promovarea IPSAS în discuțiile cu reglementatorii, materiale de specialitate editate de CECCAR, elaborate de membrii săi.
Pentru că am început cu evocarea tradițiilor, o caracteristică a Congreselor CECCAR a constituit-o participarea la dezbateri a unor personalități marcante ale profesiei contabile din țară și de peste hotare. Care sunt principalii invitați pentru sesiunea pe care o veți modera?
Având în vedere dezbaterile de la nivel internațional, european și național, invitații Sesiunii III: Contabilitatea în sectorul public – tendințe în era digitală sunt: Alexandre Makaronidis, directorul Unit Task Force EPSAS, Comisia Europeană – Eurostat, Valentin Mavrodin, director general, Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică, Ministerul Finanțelor Publice, prof. univ. dr. Francesco Capalbo, membru al FEE Public Sector Group, și prof. univ. dr. Mariano D’Amore, fost membru al IPSASB. Toți invitații noștri, care au un bogat bagaj de cunoștințe, de experiență în domeniile pe care le vom aborda, vor participa la un dialog fructuos privind tendințele la nivel internațional, european și național privind contabilitatea în sectorul public în general și în era digitală, în particular. De asemenea, vor fi în măsură să releve, într-o manieră de înaltă ținută științifică, modalitățile prin care organismele amintite se implică în soluționarea problemelor cu care se confruntă colegii noștri care lucrează în sectorul public, asigurându-se continua lor perfecționare profesională.
Sesiunea V: Raportarea integrată
Moderator: Ecaterina Necșulescu, fost președinte al CECCAR, decan al Facultății de Științe Economice, Universitatea Danubius din Galați
Teodor Brateș: Tema sesiunii pe care o veți modera indică, din start, una dintre cele mai moderne orientări în exercitarea profesiei contabile. Vă propunem, deci, să conturați contextul în care această temă va fi abordată la Congres.
Ecaterina Necșulescu: Ideea centrală este conturată de însăși realitatea în care profesioniștii contabili sunt integrați prin activitatea lor specifică. Am în vedere creșterea gradului de conștientizare a responsabilității companiilor față de părțile interesate, deoarece investitorii și mulți alți utilizatori solicită tot mai multe informații pentru a evalua posibilitățile de a obține rezultate economico-financiare cât mai bune. De aici, obligația de a pune la dispoziția investitorilor, a clienților rapoarte de dezvoltare durabilă, prin care entitatea respectivă să își definească viziunea pe termen lung, în condițiile sporirii responsabilității sociale.
Pornind de la aceste postulate, cred că se impune compararea raportării integrate cu sistemele tradiționale.
Evident, tocmai printr-o asemenea comparație ies mai puternic în evidență elementele de progres. Astfel, în sistemele tradiționale se elaborau rapoarte separate privind responsabilitatea socială, corporativă și de mediu, însă era nevoie de o raportare care să cuprindă informații legate de recunoașterea socială prin angajamentul față de societate și față de mediu. Răspunzând unei asemenea necesități, Consiliul Internațional pentru Raportare Integrată (IIRC) a elaborat și implementat Cadrul general de raportare integrată, finalizat în decembrie 2013, acceptat la nivel global și care a dat un impuls inovator în exercitarea profesiei noastre.
Care vor fi principalele aspecte scoase în evidență la sesiunea pe care o veți modera privind conceptul de raportare integrată?
Înainte de toate, se vor examina elementele constitutive ale acestui mijloc de realizare a unei comunicări adecvate din partea companiei în ceea ce privește modelul de afaceri și crearea valorii pe termen scurt, mediu și lung. Însă valoarea nu este creată numai de organizație, ea este influențată de mediul extern, prin relațiile cu părțile interesate și în funcție de diverse resurse pe care le utilizează. Abilitatea unei companii de a crea valoare pentru sine este legată, cum bine se știe, de valoarea care se creează pentru alții. Astfel, un raport integrat oferă elementele necesare pentru o corectă înțelegere a mediului extern care privește resursele, relațiile, modul de interacționare cu acești factori, astfel încât potențialul propriu să fie cât mai bine valorificat în vederea obținerii unui nivel cât mai înalt de eficiență economico-socială. Se poate, deci, considera că raportarea integrată permite companiilor să furnizeze o comunicare concisă, concludentă despre modalitățile prin care creează valoare, oferind o imagine de ansamblu asupra activității lor, printr-un sistem de raportare atotcuprinzător, ceea ce înseamnă prezentarea de date referitoare la capacitatea firmei de a promova politici de dezvoltare durabilă, de a evidenția impactul activității pe care o desfășoară asupra mediului, inclusiv prin programe de acțiuni de natură ecologică, de responsabilitate socială, asigurându-se și o participare activă la dezvoltarea economico-socială la nivel regional.
Cred că, ajunși în acest punct al dialogului, apare necesar și un răspuns la modul în care raportarea integrată contribuie la îmbunătățirea guvernanței corporative.
Întrebarea este întru totul justificată dacă luăm în considerare și faptul că membrii Consiliului de Administrație, board-ul, trebuie să ia în calcul și aspectele de sustenabilitate, de mediu și sociale.
Ceea ce implică și definirea locului și rolului raportării integrate în mediul digital, temă centrală a Congresului.
Raportarea integrată reprezintă, incontestabil, oportunitatea de a le prezenta investitorilor, altor părți interesate obiectivele companiei într-o largă perspectivă, precum și motivația viziunii, explicarea strategiilor și prezentarea rezultatelor, elemente care contribuie la luarea unor decizii corecte privind alocarea resurselor, în special a celor limitate și non-regenerabile, în vederea creării de valoare pe termen scurt, mediu și lung. Un raport integrat ar trebui să ofere o imagine holistică a afacerii, combinarea, interrelaționarea și dependențele dintre factorii care influențează capacitatea organizației de a crea valoare, ceea ce presupune prezentarea, cât mai concisă, a elementelor evocate. Astfel se asigură și premisele unei cunoașteri și interpretări corespunzătoare a ceea ce reprezintă și intenționează să întreprindă respectiva companie. Experiența demonstrează că, atunci când se asigură conectivitatea informației, utilizarea raportului integrat devine mult mai lesnicioasă și mai relevantă. Am în vedere aici tipul de raport bine prezentat, clar scris, structurat logic, ușor de înțeles, cu secțiuni și trimiteri încrucișate, folosindu-se tehnologia informației și comunicării pentru îmbunătățirea capacității de a căuta, accesa, combina, conecta, personaliza, reutiliza sau analiza informații.
Care este evaluarea dvs. în ceea ce privește respectarea acestor exigențe în activitatea practică a companiilor?
Organizațiile și-au adaptat raportările pentru era digitală. Acestea sunt oferite în mod curent în formate PDF și HTML sau în alte formate care permit ușurarea navigării prin conținutul lor și analiza informațiilor agregate. Dar baza acestor raportări, informațiile originale, rezidă în documente justificative întocmite în format fizic sau printate, acestea fiind indisponibile în format digital pentru analiză. Pentru a fi de încredere, informațiile prezentate în raportări trebuie să fie verificabile.
Cum se schimbă această abordare în modul de organizare a contabilității?
La întrebarea dvs. se pot adăuga multe altele.
Bunăoară...
...pot fi întrebări de tipul: Va fi un viitor al informației exclusiv digitale? Până la ce nivel se va merge cu digitalizarea informației? Cât de transparentă va fi informația primară? Dacă ne referim la rolul profesionistului contabil în raportarea integrată, vom constata că avem de-a face cu o veritabilă provocare. Tendința dominantă constă în aceea că profesionistul contabil devine un partener indispensabil în procesul de elaborare a previziunilor, a programelor și proiectelor pe termen scurt, mediu și lung, în etapa operațională și în etapa de comensurare și interpretare a rezultatelor într-o companie. Profesioniștii contabili vor avea un rol important atât în raportarea integrată, cât și în furnizarea de servicii de asigurare privind acest tip de raportare. Având în vedere oportunitățile care se creează prin dezvoltarea unei piețe de servicii contabile adaptate la noile cerințe privind aplicarea raportării integrate, CECCAR va veni în sprijinul colegilor noștri prin programe de pregătire profesională continuă și prin întâlniri profesionale. Va fi necesar să se îmbogățească permanent cunoștințele despre sustenabilitatea socială și de mediu a firmei, ceea ce presupune ca profesioniștii contabili să fie poziționați în așa fel încât să poată ajuta la asigurarea corelării eficiente, prin intermediul strategiei, a acțiunilor pe termen scurt cu aspirațiile pe termen lung și cu succesul durabil al afacerii.
Cuvinte-cheie:
congres, CECCAR, Congresul Profesiei Contabile, era digitală, Adriana Tiron-Tudor, IPSASB, IFAC, FEE, Ecaterina Necșulescu
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice