Este mai mult decât evident că din momentul în care s-a aprobat în Parlament bugetul general consolidat pe anul în curs a crescut semnificativ nivelul predictibilității în materie de finanțe publice la scara întregii noastre societăți. Desigur, procesul execuției bugetare va da „verdictul” în privința realismului, a fezabilității prevederilor, însă – de pe acum – se conturează câteva direcții de acțiune care oferă mediului de afaceri dacă nu certitudini, măcar un set de șanse necesar și posibil de valorificat.

Pe partea de venituri, marea problemă a fost și continuă să fie gradul de colectare, dar și pe acest palier s-au conturat soluții care anticipează rezultate mai bune comparativ cu anul 2024. Avem în vedere, în special, faptul că prevederile se bazează pe o prognoză care poate fi caracterizată drept prudentă. Bunăoară, creșterea economică de 2,5%, inferioară celei anticipate pentru 2024, reflectă mai bine potențialul existent în conjunctura specifică perioadei pe care o străbatem pe plan intern și, într-o mai mare măsură ca în trecut, pe plan extern. Sub aspect metodologic, practic, tehnic, în materie de colectare a impozitelor și taxelor, accentul se pune pe digitalizare, pe optimizarea procedurilor, pe asigurarea unui grad de echitate superior reglementărilor anterioare, ceea ce indică direcții de acțiune care s-au dovedit, prin experiența acumulată până acum, deosebit de eficiente. Factorii decidenți din sfera executivă au dat asigurări că, de-a lungul acestui an, nu se vor mai modifica impozitele și taxele, iar respectarea acestui angajament oficial va da mai multă credibilitate și predictibilitate politicii fiscal-bugetare, deziderate esențiale ale lumii afacerilor.

Pe partea de cheltuieli s-au limpezit prioritățile guvernamentale, ceea ce – de asemenea – este foarte important pentru orientarea activității sectorului de stat din economie și, deopotrivă, a celui privat, atât în sfera colaborării, în special, prin parteneriate, cât și în privința mai bunei gestionări a banului public. Sunt de remarcat, în sensul amintit, alocările acordate (în ordine) infrastructurii, sănătății, educației. De pildă, pentru acest an este prevăzută darea în folosință a 250 km de autostradă și drumuri expres, precum și a 260 de kilometri de cale ferată modernizată. La fel, în sănătate și educație, investițiile sunt destinate prioritar infrastructurii, respectiv construcția și modernizarea de spitale, grădinițe, școli. Firește, nu sunt acoperite toate nevoile, însă realizarea obiectivelor înscrise în Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat va marca un incontestabil pas înainte în adaptarea infrastructurii din domeniile menționate la imperativele timpului nostru. Orientarea spre atingerea unui ritm relativ înalt al creșterii economice, cu impact direct, calitativ asupra dezvoltării economice este reflectată de nivelul record în materie de investiții. Este vorba despre minimum 150 miliarde de lei pe întreaga economie, respectiv aproape 8% din produsul intern brut. Sporul va fi de 1,2 puncte procentuale. Totodată, este de reținut că din Bugetul de stat se alocă sume defalcate din TVA pentru finanțarea unor cheltuieli ale administrațiilor publice locale, până la nivel de comună inclusiv. Între altele, 850 de milioane de lei sunt destinate modernizării de drumuri județene și comunale, 2,5 miliarde de lei pentru învățământul preuniversitar, 3,2 miliarde de lei pentru cheltuieli locale în sfera sănătății.

Nu este cazul să recurgem și la alte concretizări. Cel puțin în faza actuală, se conturează posibilitatea practică de a se reduce deficitul bugetar la 7 procente din PIB, ceea ce ar reprezenta o incontestabilă reușită.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)