Nivelul de trai, condițiile de muncă, de educație, sănătate sau recunoașterea dreptului de proprietate sunt principalele nemulțumiri pe care cetățenii le expun în petițiile trimise Avocatului Poporului anul trecut, informează Agerpres.

Avocatul Poporului a prezentat, marți, raportul de activitate al instituției pe anul 2024, context în care a fost prezentat, printre altele, volumul de petiții primite, dar și nemulțumirile constatate din petițiile transmise de cetățeni. „În principal, activitatea noastră constă în a primi și soluționa petițiile depuse de orice persoană fizică, indiferent de cetățenia acesteia, care consideră că drepturile sale au fost încălcate de administrația publică, centrală și locală. În 2024 au fost primite peste 12.000 de petiții. Pentru a soluționa orice petiție avem la îndemână câteva proceduri, tipice unui mediator, schimburi de adrese cu respectivele autorități, discuții telefonice, anchete pentru lămurirea unor aspecte și emiterea unor recomandări”, potrivit rezumatului Raportului de activitate pe anul 2024.

Raportul mai arată că Avocatul Poporului nu are posibilitatea de a sancționa pe cineva.

„Nu avem posibilitatea de a decide noi în locul respectivei autorități administrative și nici de a sancționa pe cineva, nici măcar atunci când autoritățile ignoră solicitările noastre și pur și simplu nu ne răspund (spre deosebire de alte instituții similare din lume care au dreptul să sancționeze autoritatea care nu cooperează, de exemplu cazul Ombudsmanului spaniol, Defensor del Pueblo, de unde am împrumutat și noi denumirea). Este însă corect să recunoaștem că în marea majoritate a cazurilor, relația cu administrația publică, mai ales cea locală, este bună și foarte bună, iar intervenția și prezența instituției noastre îi ajută pe mulți din administrație să înțeleagă cum trebuie să procedeze astfel încât drepturile persoanelor să fie respectate”, se arată în raport.

Conform documentului, instituția s-a sesizat din oficiu anul trecut de peste 3.600 de ori.

„Noi putem să ne sesizăm din oficiu, atât pe cazuri individuale, cât și pe cele care vizează o categorie de persoane sau probleme sistemice. Anul trecut au fost peste 3.600 astfel de sesizări la nivelul întregii instituții, adică la sediul central și la cele 15 birouri teritoriale. Pentru a ne putea sesiza din oficiu este necesar să aflăm despre o anume situație, ceea ce se întâmplă de cele mai multe ori în urma unei semnalări din presa centrală sau locală, mai rar din rețelele sociale și foarte rar în urma semnalărilor din partea unei organizații neguvernamentale. În ce privește modalitatea de soluționare a acestor sesizări din oficiu, ea este aceeași ca în cazul petițiilor”, se explică în raport.

De asemenea, Avocatul Poporului primește anual cam 1.200-1.300 de petiții prin care se solicită să se adreseze Curții Constituționale pe diferite texte de lege, de foarte multe ori chiar „fără argumente”, sau împotriva unor soluții ale instanțelor de judecată, ceea ce este „categoric imposibil” și unii din cei care se adresează lansează „tot felul de acuzații, pe cât de dure, pe atât de nefondate”.

„Din păcate, există și politicieni și jurnaliști sau analiști care ne acuză de partizanat politic, deși este evident că orice decizie am lua noi, de a sesiza sau nu Curtea Constituțională, va nemulțumi pe unii și va da satisfacție altora, iar a interpreta o astfel de decizie în cheie politică este de fapt o formă de subminare a independenței și autorității instituției. Decizia de a sesiza sau nu Curtea Constituțională nu este o măsură arbitrară a Avocatului Poporului, ci ea este rezultatul unei analize temeinice a actului normativ respectiv, prin raportare la normele constituționale și jurisprudența atât a Curții Constituționale, cât și a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Europene de Justiție. Insistăm asupra faptului că posibilitatea de a sesiza Curtea Constituțională se referă exclusiv la neconstituționalitatea unor legi sau ordonanțe și nu poate avea ca obiect nemulțumiri generice privind situația politică și economică din țară. Nu avem competențe nici în materie electorală, nici în ceea ce privește actele Parlamentului, președintelui sau Guvernului. Și nici în materie de justiție”, mai spune raportul.

Potrivit Avocatului Poporului, a reduce activitatea instituției Avocatul Poporului la sesizarea sau nesesizarea Curții Constituționale este nu doar „o mare greșeală”, ci este „nedrept” în raport cu miile de cazuri, de fapt vorbim de zeci și zeci de mii de cazuri de-a lungul timpului, soluționate în favoarea petenților, a oamenilor „obișnuiți” din această țară ale căror drepturi au fost respectate în urma intervenției Avocatului Poporului, adică îndeplinirea scopului pentru care instituția a fost creată de Constituția României.

Avocatul Poporului evidențiază că „principala concluzie” pe care a tras-o din petițiile primite în 2024 privește nemulțumirea în legătură cu nivelul de trai, condițiile de muncă, de educație, sănătate, recunoașterea dreptului de proprietate, respectarea drepturilor de pensie ori de alte asigurări sociale.

„În același timp, remarcăm din partea unor petenți și o atitudine de nerecunoaștere a autorităților și a deciziilor luate de către acestea, generate, cel mai probabil, în primul rând, de lipsa de încredere în serviciile statului și în funcționarii săi, iar în al doilea rând, de lipsa de transparență sau comunicarea deficitară din partea autorităților statului, care nu au găsit cea mai bună cale pentru transmiterea către cetățeni nu numai a informațiilor de interes public dar și a informațiilor cu consecințe directe asupra drepturilor și libertăților acestora”, spune Avocatul Poporului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)