Demarajul activității economico-sociale în luna septembrie a.c. prezintă o serie de caracteristici care, sub niciun motiv, nu pot fi ignorate în lumea business-ului autohton – sfera principală de exercitare a profesiei contabile la scară națională. Cum este perfect normal există numeroase puncte de vedere, nu rareori divergente, pe tema perspectivelor anului în curs, prin prisma șanselor de relansare reală a afacerilor, în pofida incertitudinilor și riscurilor legate, în primul rând, de starea medicală din țara noastră, în strânsă conexiune cu evoluțiile globale ale pandemiei.

Chiar și în aceste împrejurări, putem identifica unele ținte ale predicțiilor credibile (date fiind metodologiile puse în operă) care se constituie, cel puțin, în repere de care se impune, obligatoriu, să ținem seama. La cel mai important dintre acestea se cuvine să ne îndreptăm atenția cu precădere. Este vorba despre proiecția Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) dată recent publicității.

Prima estimare care prezintă un interes major vizează revizuirea „în sus” a cotei de creștere economică în acest an, respectiv 7% față de 5% din prognoza de primăvară. În „spatele” aceste revizuiri se află un proces complex de analiză și sinteză macroeconomică, bazat pe modelări matematice de „ultimă oră”. Din acest unghi de vedere, credibilitatea evocată se situează, la rândul ei, la nivel înalt. Dacă, însă, nu ne referim la aspecte metodologice specifice operațiunilor de prognozare, ci ținem seama mai ales de amintitul context, atunci nu va fi dificil de menționat unii factori care îndreptățesc anticiparea creșterii economice din acest an.

Apare, în prim plan, revenirea semnificativă pe linia de plutire a economiei globale, mai ales a celei din SUA și din Uniunea Europeană, care exercită o influență directă, puternică asupra evoluțiilor la nivel național. Rezultatele din primul semestru al acestui an au reliefat și factorii interni care au cele mai mari șanse să se amplifice fie și numai pe termen scurt. Între aceștia, un loc central îl ocupă creșterea capacității de rezistență la șocuri, inclusiv la cele de natură sanitară, flexibilizarea strategiilor de firmă pentru o adaptare rapidă la schimbări și, nu în ultimul rând, efectul benefic al campaniei de digitalizare masivă a tuturor structurilor societale, în special a celor care produc cea mai mare parte a valorilor adăugate pe întreaga economie. Totodată, procesul investițional și volumul comenzilor noi reprezintă factori esențiali ai anticipărilor la care ne referim. Toate aceste elemente sunt de esență obiectivă, dar nu mai puțin importantă este și latura subiectivă, adică starea de spirit a „actorilor” economici, îndeosebi a întreprinzătorilor, a managerilor, așa cum le reflectă sondajele de opinie sistematice.

Este de subliniat că estimarea CNSP vizează o creștere reală a PIB prin luarea în considerare a procesului inflaționist. Odată cu această precizare, prognoza a luat în calcul o serie de factori nefavorabili, mai ales de ordin calitativ care afectează evoluția PIB din țara noastră. Nu este cazul să „inventariem” incertitudinile, riscurile și provocările, deoarece le-am analizat în edițiile anterioare ale publicației noastre. Ceea ce se impune, totuși, a scoate în evidență privește incertitudinile legate de prelungirea pandemiei și de impredictibilitatea încă ridicată a evoluției mediului economic internațional.

În vederea contracarării acestor riscuri și provocări se conturează tot mai pregnant orientări macro și microeconomice verificate în timp și spațiu, precum conservarea resurselor, înainte de toate, a celor de muncă, alocarea lichidităților de pe piețele financiare, cu precădere la obiective de investiții majore, cu efect pozitiv, propagat, în întreaga economie și, bineînțeles, accelerarea puternică a procedurilor de accesare a fondurilor europene nerambursabile din actualul exercițiu bugetar al UE, la care (sperăm) să se adauge cele prevăzute în PNRR.

Ansamblul acestor elemente componente ale unor politici publice adecvate evoluțiilor probabile și posibile este de natură a oferi „oxigen” firmelor întrucât niciun fel de prognoză nu are șansa să devină o realitate palpabilă, dacă acolo, la bază, nu se asigură premisele unei activități eficiente, din toate unghiurile de analiză economico-socială. Este concluzia firească a CNSP desprinsă din practică, dar a cărei valoare o poate confirma numai practica.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)