Banca Europeană de Investiții (BEI) este interesată să ofere expertiză tehnică pentru planul de investiții ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigații și de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, se arată într-un comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), citat de Agerpres. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și secretarul de stat Carmen Moraru au efectuat, zilele trecute, o vizită de lucru la Luxemburg. În cadrul vizitei, au participat la reuniunea „Consiliului Afaceri Generale - format coeziune” și au avut discuții cu reprezentanții BEI, pe tema implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cu ocazia acestei deplasări, ministrul Marcel Boloș a discutat cu reprezentanții BEI, care și-au arătat deschiderea pentru a sigura expertiza tehnică pentru planul de investiții ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigații și de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.

În cadrul grupului de lucru extins al formatului Visegrad s-a decis solicitarea Extinderii pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar și mobilizarea suplimentară de fonduri.

De asemenea, oficialii au participat la o întâlnire de coordonare a Grupului de lucru extins al formatului Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Letonia, Estonia și Lituania) unde au fost agreate o serie de măsuri reunite într-o inițiativă politică (Joint Statement), însoțită de o anexă tehnică, vizând extinderea pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar și mobilizarea suplimentară de fonduri din partea Comisiei Europene, în contextul provocărilor generate de criza refugiaților din Ucraina, precum și o serie de reuniunii bilaterale cu delegațiile Poloniei, Portugaliei și Finlandei.

În cadrul reuniunii „Consiliului Afaceri Generale - format coeziune” a fost dezbătut cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea și au fost aprobate Concluziile Consiliului privind „Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050”, validate la nivelul COREPER - Comitetul Reprezentanților Permanenți ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană din data de 18 mai 2022.

Cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea prezintă o primă imagine a impactului pandemiei COVID-19 la nivel regional. Mai mult, arată atât tendințe pozitive, cât și negative la nivelul regiunilor UE, orașelor și zonelor rurale. Raportul evaluează coeziunea economică, socială și teritorială în UE. Arată că regiunile mai puțin dezvoltate au ajuns din urmă, dar că multe regiuni în tranziție au rămas blocate într-o capcană a dezvoltării. În plus, decalajul tot mai mare în materie de inovare va face mai dificilă recuperarea din urmă a ambelor tipuri de regiuni.

„Prin înființarea a 8 programe și autorități de management regionale, România face pași importanți în descentralizarea și debirocratizarea administrării fondurilor aferente politicii de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027. Dincolo de avantajele indiscutabile oferite de faptul că administrațiile locale își pot lua de acum soarta în mâini, cum se spune, pentru investiții specifice, provocarea va fi de a alinia strategiile regionale și teritoriale cu cerințele specifice din regulamentele europene. Concluziile Consiliului privind raportul de coeziune demonstrează clar că o abordare unică nu este cea mai eficientă cale de urmat pentru ca banii europeni să producă efectul așteptat în îmbunătățirea vieții fiecărui român”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Reprezentanții Comisiei Europene au punctat că nu există un conflict între obiectivele europene și prioritățile regionale, dar este nevoie de flexibilitate mai mare în implementarea instrumentelor existente pentru a putea răspunde specificităților regionale și locale.

Comisarul European pentru Politica Regională, Elisa Ferreira, a anunțat că în următoarea perioadă CE va veni cu un pachet de măsuri care să permită transferul alocărilor între prioritățile de investiții, precum și posibilitatea fazării proiectelor de peste 2 milioane de euro, astfel încât proiectele să poată fi continuate în exercițiul financiar 2021-2027, dar ca banii alocați acestei perioade de programare să poată fi utilizați pentru acele priorități de investiții unde există un portofoliu matur de proiecte la nivelul programelor operaționale.

„În România nu poate fi promovată eficient competitivitatea așteptată la nivel european fără a dezvolta întâi o infrastructură de bază. Investițiile concomitente și complementare finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 și din PNRR reprezintă șansa noastră istorică pe care nu trebuie să o ratăm cu niciun preț!”, a completat ministrul Marcel Boloș.

Tot la Luxemburg, în cadrul unei întrevederi cu oficialii BEI, s-a prezentat posibilitatea cofinanțării proiectelor din domeniul infrastructurii de transport și sănătate aferente Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât proiectele să poată fi implementate în termenele asumate. În acest sens, a fost agreată continuarea la nivel tehnic a discuțiilor în următoarele săptămâni pentru a stabili exact portofoliul de proiecte pentru care BEI va putea oferi sprijin în vederea asigurării necesarului de finanțare care se adaugă alocărilor din cadrul PNRR. Nu în ultimul rând, BEI și-a arătat deschiderea pentru a asigura expertiza tehnică pentru planul de investiții ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigații și de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.

Discuțiile au vizat și o serie de detalii pentru a pune la punct implementarea Fondului de fonduri din cadrul PNRR. Reamintim că BEI va gestiona fonduri în valoare de 300 milioane euro pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)