Apelul nostru publicistic, tot mai frecvent, la sondajele de opinie în rândurile celor mai diverse categorii de participanți la activitățile economice se explică, mai ales, prin creșterea reciprocă a influenței factorilor obiectivi și subiectivi în derularea afacerilor, sub amprenta perioadei actuale. Este vorba, în principal, despre modalitățile prin care pot fi depășite stările de fapt, determinate de un complex de riscuri, incertitudini, provocări, dar și de oportunități, prin promovarea unor comportamente manageriale adecvate.

De data aceasta, ne propunem să ne concentrăm atenția asupra a ceea ce a întreprins Banca Europeană de Investiții (BEI) la scară globală, prin chestionarea a peste 12.000 de lideri ai unor companii reprezentative din Uniunea Europeană și a 800 de companii din Statele Unite ale Americii. Desigur, interesează, înainte de toate, punctele de vedere ale managerilor din țara noastră. În context, reamintim că BEI reprezintă o importantă sursă de finanțare a proiectelor de dezvoltare economico-socială, în special a celor strategice, inclusiv din România. Obiectivele acestei instituții financiare din care fac parte toate statele membre ale Uniunii Europene sunt consonante cu orientările la scara întregii comunități economice de pe continentul nostru. În calitate de acționară, România beneficiază de finanțări preferențiale, orientate spre sprijinirea proceselor de creștere economică, în special în vederea multiplicării locurilor de muncă. Fiind, deci, vorba despre investiții, este, cum se spune, de la sine înțeles, că diagnoza conținută în rezultatele sondajului se îmbină strâns cu prognoza, ceea ce sporește gradul de interes față de ceea ce ne oferă organizatorii acestei ample investigații sociologice.

Pe baza răspunsurilor, a devenit posibilă o evaluare credibilă a stării economiei românești și s-au identificat percepțiile liderilor de companii referitoare la șocurile recente, precum și la rezistența și la capacitatea acestora de a adopta strategii eficiente.

Sondajul arată că, în medie, liderii firmelor românești sunt relativ optimiști cu privire la posibilitățile de extindere a proceselor investiționale, în pofida încetinirii ritmului creșterii economice și a înăspririi politicii monetare. Merită de reținut că 72% dintre firmele românești au fost afectate în mod deosebit de șocul energetic, ceea ce – în linii mari – este similar situației întreprinderilor pe ansamblul Uniunii Europene, la care media este de 68%. Firmele românești s-au aflat pe același palier cu cele din restul UE, când au fost puse în situația de a atenua șocul energetic prin adoptarea unor strategii relevante. Raportul a fost de 94% față de 95%.

Strategiile la care au recurs adesea firmele din țara noastră au vizat obținerea de economii cât mai mari și sporirea eficienței energetice (respectiv, 83%), renegocierea contractelor de energie (65%), modificarea mixului energetic (64%). De asemenea, prezintă interes faptul că o treime din companiile românești apreciază ca obiectiv strategic sau ca prioritate oprirea ori reducerea producției unor bunuri la un nivel care să le ridice peste media Uniunii Europene (24%).

În privința barierelor care există în calea comerțului internațional, mai ales ca efect al întreruperilor în lanțurile de aprovizionare globale, 61% dintre respondenți consideră că persistă această mare provocare. Ca răspuns la dificultățile menționate, 6 din 10 firme românești și-au schimbat sau intenționează să-și modifice strategiile de aprovizionare, în proporție mai mare decât pe ansamblul Uniunii Europene. Aceste firme sunt înclinate mai degrabă să investească în domeniul digital și să promoveze alte tehnologii avansate potrivit actualelor exigențe ale revoluției științifico-tehnice.

Totodată, investitorii români sunt mai predispuși comparativ cu cei din alte state membre ale UE să reducă ponderea bunurilor și serviciilor aduse din import, respectiv 20% față de 10% media pe UE. De aici, o și mai intensă preocupare pentru diversificarea furnizorilor, inclusiv în zonele din afara Uniunii Europene.

Sigur, toate aceste date se cer studiate cu maximă atenție nu numai la nivelul instituțiilor naționale de sinteză, ci și în entitățile economico-sociale de bază, întrucât ele indică tendințele care au toate șansele să se manifeste și în perioadele următoare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)