Banca Mondială a sprijinit România în eforturile sale de combatere a poluării cu nutrienți din ultimele două decenii, cu peste 110 milioane de euro investite în comunitățile locale și cu asistență acordată Guvernului pentru consolidarea capacității administrative, a declarat Anna Akhalkatsi, Manager de Țară pentru România în cadrul Băncii Mondiale. Aceasta a participat, alături de ministrul Mediului, Mircea Fechet, la conferința finală a proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (CIPN). Proiectul este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole.

"Banca Mondială a sprijinit România în eforturile sale de combatere a poluării cu nutrienți din ultimele două decenii, cu peste 110 milioane de euro investite în comunitățile locale și cu asistență acordată Guvernului pentru consolidarea capacității administrative. Apreciem colaborarea excelentă cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pe tot parcursul proiectului, precum și angajamentul Guvernului de a aduce România în conformitate cu Directiva UE privind nitrații, de a promova bunele practici agricole și de a mobiliza fonduri europene pentru îmbunătățirea gestionării poluării cu nutrienți. Eforturile României de a reduce poluarea mediului trebuie să continue", a declarat Anna Akhalkatsi, potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, citat de Agerpres.

Proiectul CIPN a fost finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, și s-a derulat în două faze de finanțare. Prima fază a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017, finanțând un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată până în decembrie 2023.

"Proiectul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți este unul dintre cele mai vechi proiecte nu doar la nivel național, ci și la nivel global, având o implementare de peste 20 de ani. Faptul că a continuat să funcționeze este o dovadă că a avut rezultate și că a răspuns la nevoi reale ale societății. Prin implementarea acestui proiect, România a dovedit capacitatea de a folosi sursele de finanțare externe disponibile în scopul onorării obligațiilor de Stat Membru al Uniunii Europene și față de cetățenii săi. Din acest motiv există și continuitate: UMP-ul va gestiona în curând alte finanțări de la Banca Mondială, împreună cu responsabilități extinse care vor acoperi eficientizarea utilizării inputurilor din agricultură, precum și investiții importante în digitalizare și modernizare a laboratoarelor pentru analiza calității apelor și a produselor de protecție a plantelor", a precizat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

La rândul său, Adriana Petcu, secretar de stat pentru Ape din cadrul MMAP, a subliniat că proiectul a avut intervenții ambițioase, alocând circa 70% din fonduri pentru lucrări de construcții și echipamentele necesare gestionării gunoiului de grajd la nivel local.

"Construirea unei platforme nu asigură, însă, în mod automat colectarea gunoiului de grajd. Consolidarea relațiilor contractuale cu primăriile beneficiare de platforme, prin introducerea de indicatori de performanță cu privire la gradul de umplere, dezvoltarea unui manual de utilizare a platformelor și asigurarea instruirii personalului primăriilor, imediat după finalizarea lucrărilor, a reprezentat un pachet de acțiuni care a condus la eficientizarea utilizării acestora și care asigură sustenabilitatea investițiilor", a arătat Adriana Petcu.

Potrivit Ministerului Mediului, studiile de specialitate arată că poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare - fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. În România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului, sau cianoza infantilă.

Harta platformelor comunale de colectare a gunoiului de grajd, construite prin proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți", este disponibilă pe site-ul proiectului www.apanoastra.ro, secțiunea Platforme.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)