Reformele susținute de investiții în infrastructura verde și cea digitală, precum și în capitalul uman, pot majora creșterea economică potențială a României, în perioada 2022-2030, la o medie de 5,2%, cea mai mare dintre cele patru țări analizate în cel mai recent raport al Băncii Mondiale, relatează Agerpres. Conform acestui raport, pe termen lung, investițiile mari însoțite de reforme precum îmbunătățirea participării pe piața muncii, integrarea forței de muncă migratoare, eficientizarea instituțiilor și îmbunătățirea rezultatelor din educație ar permite Poloniei și României ca, până la finele acestui deceniu (2022-2030), să înregistreze o creștere economică potențială mai mare decât în deceniul precedent.

Aceste reforme ar duce creșterea economică potențială, în perioada 2022-2030, la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croația, 4% în Polonia și 5,2% în România. Asumarea unor reforme ambițioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergență mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE și ar compensa efectele negative ale pandemiei și războiului din Ucraina.

„Două șocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE. Pandemia a diminuat bugetele naționale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocările, iar guvernele se confruntă cu inflație ridicată, creștere economică scăzută și o criză a costului vieții care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili. Dar în fața adversității se află oportunitatea. Instituții mai eficiente și o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile și pentru a asigura o creștere economică verde, rezilientă și incluzivă, sunt soluția zilei”, a declarat Gallina A. Vincelette, director regional în cadrul Băncii Mondiale, pentru țările Uniunii Europene.

Cel mai recent raport economic periodic al UE - Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks - analizează modul în care unele state membre ale UE pot naviga în aceste vremuri pline de provocări din punct de vedere economic, pentru a stimula creșterea economică și incluziunea pe termen lung, în urma unei pandemii, a unui conflict în curs de derulare în regiune și a unei crize a costului vieții.

O bună parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de creștere pre-pandemică, deși într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creșterea economică a UE27 și-a revenit în 2021, când a înregistrat un avans de 5,3%, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricțiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creșterea cererii agregate, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită și rata ridicată a vaccinării au susținut redresarea. Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă țărilor un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creșterea economică.

Creșterea globală, așa cum evidențiază Perspectivele Economice Globale ale Băncii Mondiale, este de așteptat să scadă de la 5,7% în 2021 la 2,9% în 2022 - fiind semnificativ mai mică decât 4,1%, așa cum a fost anticipat în ianuarie 2022. Se așteaptă ca aceasta să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investițiile și comerțul pe termen scurt, pe măsură ce sunt estompate constrângerile legate de cerere și ajustarea politicilor fiscale și monetare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)