Banca Mondială a prognozat că prețurile la energie vor scădea cu 11% în 2023, după un salt de 60% în acest an ca urmare a invaziei rusești din Ucraina, dar a adăugat că o creșterea economică mondială mai lentă, precum și restricțiile impuse în China din cauza Covid, ar putea duce la o scădere și mai mare, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Însă, în pofida acestei moderări, prețurile la energie vor fi totuși cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.

Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat zilele trecute de Banca Mondială, prețul mediu al unui baril de țiței Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar, cu toate acestea, va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.

Conform prognozelor instituției financiare internaționale, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul și gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga și restricțiile care vizează asigurarea și shipping-ul de petrol și gaze rusești, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.

În plus, un plafon impus prețului petrolului analizat de Grupul celor șapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta și el livrările de petrol ale Rusiei, însă, pentru a deveni eficient, este nevoie și de participarea principalelor economii emergente și în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preț avut în vedere de G7 este un mecanism care nu a fost testat.

Banca Mondială susține că aprecierea dolarului american și scăderea valorii monedelor majorității economiilor în curs de dezvoltare au condus la creșterea prețurilor la alimente și combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume. „Combinația dintre prețurile ridicate la materii prime și deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflație mai mare în multe state”, a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experți de la Banca Mondială care a realizat acest raport. Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente și cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru „o perioadă de și mai mare volatilitate pe piețele financiare și de materii prime globale”.

Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente și în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a prețului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat și la o creștere semnificativă a prețului grâului în monedele locale.

Inflația prețurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, inclusiv America Latină, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Europa de Est și Asia Centrală, au înregistrat o inflație a prețurilor la alimente cuprinsă între 12% și 15%.

Atât prețurile la gaze naturale, cât și cele la cărbune, sunt prognozate să scadă în 2023, față de valorile record atinse în 2022, însă prețurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)