Banca Mondială (BM) a propus patru scenarii în ceea ce privește pensiile de serviciu din sectorul civil, și anume eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea, înghețarea tuturor pensiilor de serviciu, un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem, sau opțiunea reformării pensiilor speciale pentru toți. Potrivit Raportului de analiză, evaluare a impactului și recomandări pentru reforma pensiilor speciale elaborate de Banca Mondială - sinteză, dat duminică publicității de Ministerul Muncii, aceste scenarii nu se referă la indemnizațiile parlamentarilor și primarilor.

"Spre deosebire de participanții la planul de pensii militare, lucrătorii care beneficiază de pensii de serviciu public participă la sistemul general de pensii și pot primi un supliment de la bugetul de stat", se arată în document.

Un prim scenariu este eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toți cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată. Aceeași regulă ar putea fi aplicată și celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată.

"Este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanță, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curții Constituționale. Nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes. În plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare", se menționează în raport.

Scenariul al doilea ia în calcul înghețarea tuturor pensiilor de serviciu. Această opțiune se referă la stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câștigate. "Prin această abordare, s-ar menține beneficiile pentru actualii pensionari și pentru lucrătorii activi care întrunesc condițiile de pensionare. Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condițiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu", se arată în document.

Scenariul al treilea presupune un nou plafon de referință pentru cei nou intrați în sistem. Din această perspectivă, toți lucrătorii nou intrați după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici față de cele aflate în plată. "Această abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflați în situații similare. Doi lucrători în poziții identice ar putea avea dreptul la beneficii de pensie semnificativ diferite în funcție doar de data la care au fost angajați", atrage atenția BM.

Al patrulea scenariu este opțiunea reformării pensiilor speciale pentru toți. "Varianta promovată de Guvern prin proictul cu indicativul L4/2023: considerându-se că eliminarea completă sau înghețarea pensiilor speciale nu este de dorit și/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intrați nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. Pentru acest tip de reformă, este important să se acorde o atenție deosebită eforturilor anterioare de reformă și acțiunilor judecătorești, astfel încât greșelile din trecut să nu se repete", precizează Ministerul Muncii.

Instituția subliniază că principalul obiectiv al proiectului de lege este eficientizarea (în sensul scăderii cheltuielilor bugetare) și eliminarea posibilităților de a abuza de sistemul de pensii de serviciu. Prevederile proiectului de lege aliniază vechimea minimă în profesiile acoperite de pensiile de serviciu la cea a sistemului general, uniformizează perioada de referință a câștigurilor pentru toate pensiile de serviciu, reduce rata de înlocuire garantată a pensiilor de serviciu și elimină majorarea ratei de înlocuire a vechimii suplimentare și, cel mai important, elimină cele mai evidente oportunități de a abuza de sistem (cum ar fi vechimea asimilată în afara profesiei pentru magistrați și capacitatea de a obține pensie peste 100% din salariul net la momentul pensionării sau posibilitatea de a se pensiona cu pensie specială redusă cu o vechime de numai 4 ani în alte profesii care presupun pensii de serviciu public).

Toate aceste măsuri vor reduce numărul beneficiarilor eligibili pentru pensii de serviciu și ar crește ponderea pensiilor acestora ca urmare a contribuțiilor plătite, ceea ce întărește alinierea prestațiilor la principiul contributiv.

"În concluzie, prevederile L4/2023 răspund la angajamentele asumate prin PNRR, conform raportului Băncii Mondiale, după cum urmează: Angajamente PNRR (jalon 215) Modul cum L4/2023 răspunde acestor angajamente: Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității; Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor firaționalizate; Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii; Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții; Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare; Alinierea vechimii minime in specialitate pentru pensiile de serviciu la standardele aferente sistemului public de pensii; Uniformizarea perioadei de referință", spune Ministerul Muncii.

Documentul BM prevede și o serie de recomandări: alinierea principiilor de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu. Un astfel de sistem ar permite portabilitatea drepturilor de pensie obținute cu serviciul militar și ar permite o tranziție mai ușoară în și în afara armatei, deschizând calea unei convergențe ulterioare a parametrilor sistemului militar cu cel general; introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget, un mecanism eficient de reducere a inegalităților rezultate fiind impozitarea specială a cotei din beneficiul finanțat de la bugetul de stat.

"Acesta poate fi etalonat în funcție de cuantumul suplimentului din buget sau poate fi declanșat atunci când ponderea suplimentului depășește anumiți parametri (de exemplu, atunci când suplimentarea depășește cota finanțată din contribuții și astfel beneficiul este definit mai mult în funcție de completare decât de contribuții). Beneficiile magistraților, de exemplu, a căror formulă este protejată de sentința Curții Constituționale a României, primesc marea majoritate (peste 90%) din beneficiul lor de la buget, și nu din contribuții. Cazuri de completări mult mai mari decât contribuțiile sunt posibile și pentru alte pensii de serviciu. Chiar și în rândul beneficiarilor de pensii speciale există o inegalitate semnificativă între segmentul de 10% superior al beneficiarilor care primesc pensii de până la 3,5 ori mai mari față de cei 10% din segmentul inferior al beneficiarilor. Această recomandare necesită consultări suplimentare cu Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală a României", spun experții BM.

Modificarea regulilor de indexare pentru prestațiile magistraților este o altă recomandare. "În timp ce toate pensiile de serviciu sunt mai mari la pensionare în comparație cu prestația generală a sistemului de pensii ca urmare a garanției mai mari a ratei de înlocuire și a unei abordări mai generoase de calcul a beneficiilor, aceste inegalități se reduc în timp datorită ratei de indexare mai scăzute aplicate pensiilor de serviciu, cu excepția magistraților. Pentru magistrați, situația este inversă. Nu numai că beneficiul este mult mai mare decât în sistemul general, dar indexarea pe salarii este și mai generoasă, crescând inegalitatea în timp. O analiză juridică ulterioară este necesară pentru opțiunile de aliniere a ratei de indexare cu cea utilizată pentru alte pensii de serviciu în limitele deciziei Curții Constituționale care protejează beneficiul magistraților. Cu toate acestea, o astfel de schimbare ar contribui la reducerea celor mai izbitoare inegalități din sistemul de pensii", conform raportului.

Altă recomandare face referire la închiderea planului de pensii aferent personalului aviației civile. Planul de pensii pentru personalul aviației civile oferă o pondere mai mare a beneficiului în comparație cu alte pensii de serviciu (cu excepția magistraților). Spre deosebire de alți beneficiari de pensii de serviciu, participanții la aviația civilă nu sunt angajați în sectorul public și mulți dintre ei lucrează în sectorul privat. Rata de pensionare redusă semnificativ (…) nu este legată de pierderea capacității de muncă, deși pentru unii participanți la plan ar necesita schimbarea rolului în carieră sau schimbarea carierei în întregime. Ar trebui luată în considerare fezabilitatea închiderii planurilor de pensii pentru noii intrați sau a limitării acestora în alt mod.

"În sfârșit, Guvernul ar trebui să ia în considerare revizuirea legislației și adoptarea protocoalelor de schimb de date care să permită o eficiență sporită în gestionarea diferitelor planuri de pensii. În timp ce echipa Băncii Mondiale a întâmpinat provocări în obținerea datelor necesare din cauza limitărilor legale impuse de reglementări, cum ar fi cele legate de securitate, chiar și pentru funcțiile guvernamentale legate de proiectarea și gestionarea cheltuielilor, precum și de raportarea privind pensiile speciale, datele necesare par să nu fie disponibile. Aceste limitări ar putea fi depășite prin stabilirea de protocoale securizate de schimb de date și revizuirea practicilor de anonimizare și agregare în limitele legii", mai afirmă documentul BM.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)