Banca Mondială susține că, până acum, roboții nu au eliminat foarte multe locuri de muncă
Numărul 1, 15-21 ian. 2019 » Conectarea la era digitală
Creșterea automatizării a avut, până acum, un impact neglijabil asupra numărului de locuri de muncă la scară mondială, susține economistul-șef al Băncii Mondiale, Pinelopi Koujianou Goldberg, în pofida predicțiilor sumbre referitoare la înlocuirea oamenilor cu mașini, transmite agenția Bloomberg, citată de Agerpres. Chiar dacă economiile avansate au pierdut locuri de muncă în sectorul industrial, în ultimele două decenii, expansiunea aceluiași sector în economiile din Estul Asiei a compensat numărul locurilor de muncă pierdute în economiile avansate, arată un raport al Băncii Mondiale. „Teama că roboții au eliminat locuri de muncă nu este sprijinită de dovezi, până acum”, a declarat Pinelopi Koujianou Goldberg.
Raportul Băncii Mondiale, intitulat World Development Report 2019, este ultimul dintr-un șir de analize realizate de academicieni, firme de consultanță și guverne, care evaluează impactul noilor tehnologii asupra gradului de ocupare. Studiile realizate în trecut deseori prognozau că automatizarea va distruge mai multe locuri de muncă decât va crea.
În raportul său, Banca Mondială subliniază că natura muncii va evolua în viitor. Chiar dacă progresele tehnologice în domeniul automatizării permit roboților să preia mii de sarcini de rutină și să elimine multe joburi cu calificare redusă din economiile avansate și țările în curs de dezvoltare, ele creează, de asemenea, oportunități pentru locuri de muncă diferite, mai productive și mai creative. „Aceasta este cea de-a patra revoluție industrială, au mai fost trei până acum, și în fiecare caz am reușit să supraviețuim astfel încât nu se pune problema ca mașinile să elimine complet oamenii. În cele din urmă ne vom adapta”, a spus Pinelopi Koujianou Goldberg.
Chiar dacă efectele automatizării au fost neglijabile, până acum, la scară globală, raportul Băncii Mondiale arată că gradul de ocupare în sectorul industrial a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale în ultimele două decenii în țări precum Marea Britanie, Spania și Singapore, pe măsură ce angajații au migrat dinspre locurile de muncă în sectorul manufacturier spre cele din sectorul serviciilor. În paralel, însă, gradul de ocupare în sectorul industrial a crescut în unele țări în curs de dezvoltare, precum Vietnam, unde a urcat de la 9% în 1991 la 25% în 2017.
În viitor, este mai probabil ca muncitorii să aibă mai multe locuri de muncă de-a lungul carierei lor profesionale, în mare parte grație expansiunii economiei informale, „gig economy”, decât să dețină o singură poziție la un singur angajator timp de mai multe decenii, potrivit Băncii Mondiale. În plus, vor deveni din ce în ce mai importante un set de competențe diferite. În locul competențelor mai puțin avansate, care pot fi înlocuite de tehnologie, angajatorii vor începe să fie interesați să angajeze oamenii cu competențe cognitive avansate, precum cele de rezolvare a problemelor, capacitatea de a lucra în echipă și talentele de comunicare și argumentare.
Pentru a facilita tranziția, Guvernele ar trebui să garanteze un nivel minim universal de protecție socială, susține Banca Mondială. O opțiune ar putea implica oferirea de asigurări sociale independent de locul de muncă, avându-se în vedere că în viitor muncitorii ar urma să treacă rapid de la un loc de muncă la altul.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național