• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an;
• gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Potrivit BNR, rata anuală a inflației a revenit în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 (0,1%, de la -0,54% în decembrie 2016) și a crescut în luna februarie la 0,2%, în concordanță cu nivelul prognozat. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (rata inflației de bază CORE2 ajustată este calculată prin eliminarea din indicele prețurilor de consum a prețurilor administrate, a celor volatile și a prețurilor tutunului și băuturilor alcoolice – n. red.) a crescut, în linie cu prognoza, până la 0,9% în februarie, de la 0,3% la sfârșitul anului 2016. În aceste condiții, rata medie anuală a inflației IPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, urcând în februarie 2017 până la -1,1%, de la -1,5% în decembrie 2016; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a urcat la -0,7%, de la -1,1% în decembrie 2016.

Creșterea economică s-a accelerat peste așteptări în trimestrul IV 2016, dinamica anuală a PIB real ajungând la 4,7% (de la 4,3% în trimestrul III). Ritmul mai rapid de creștere a PIB s-a datorat, în principal, contribuției exportului net, în condițiile dinamicii în ușoară creștere a exporturilor și în ușoară scădere a importurilor de bunuri și servicii, cererea internă având un rol secundar. Pe partea ofertei, sectorul serviciilor și-a consolidat poziția dominantă la formarea PIB.

Pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8% – cel mai înalt ritm din ultimii opt ani. Deficitul de cont curent s-a adâncit, până la 2,3% din PIB, de la 1,2% în anul anterior, în principal pe seama deteriorării balanței comerciale și a celei a veniturilor primare.

Pentru începutul anului 2017, datele statistice disponibile relevă menținerea unei dinamici anuale ridicate a volumului cifrei de afaceri din comerț și intensificarea creșterii producției industriale, dar și continuarea declinului activității din construcții. Costurile salariale unitare din industrie s-au majorat, dinamica salarială rămânând net superioară celei consemnate de productivitatea muncii, chiar în condițiile ușoarei redresări observate la finele anului 2016 și începutul anului 2017.

„Condițiile monetare reale și-au menținut caracterul stimulativ în trimestrul I 2017. Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea anuală în luna februarie, prioritar pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăților nefinanciare. Ponderea în total a creditului în lei s-a majorat până la 57,7% (de la un minim de 34,6% în mai 2012), pe fondul continuării evoluției divergente a celor două componente (creștere de 13,9% la lei și scădere de 11,5% la valută în luna februarie). Această evoluție certifică o mai bună transmisie a politicii monetare, contribuind și la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii ușoare a ratei anuale a inflației în următoarele luni, în condițiile menținerii ei semnificativ sub limita de jos a intervalului de variație al țintei staționare. Evoluția este compatibilă cu traiectoria ratei anuale a inflației evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2017. Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern și extern.

Pe plan intern, acestea sunt generate, în principal, din evoluția politicii fiscale și a celei a veniturilor pe anul 2017, precum și din incertitudinile privind ajustările viitoare ale prețurilor administrate – cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieței energiei – care pot evolua diferit față de evaluările inițiale.

Pe plan extern, riscurile au ca principale surse incertitudinile legate de creșterea economică și evoluția inflației în zona euro, în regiune și la nivel global, precum și evoluțiile oscilante ale prețului internațional al petrolului”, se precizează în comunicatul BNR.

În aceste condiții și pe baza datelor disponibile în prezent, CA al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru prezervarea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse pe plan global.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 5 mai a.c., când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.