Banca Națională a României (BNR) a dat publicității Raportul asupra inflației, ediția februarie 2023. Pe lângă analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare și explicarea rațiunilor și manierei de implementare a politicii monetare în perioada precedentă, documentul prezintă proiecția trimestrială a băncii centrale privind evoluția inflației pe un orizont de opt trimestre – inclusiv incertitudinile și riscurile asociate acesteia – și evaluează contextul macroeconomic recent și viitor din perspectiva deciziei de politică monetară. Prin elaborarea și publicarea trimestrială a Raportului, BNR își propune să ofere tuturor celor interesați posibilitatea de a înțelege cât mai bine cadrul său de analiză și, implicit, fundamentele deciziilor de politică monetară.

Analiza prezentată în Raportul asupra inflației se bazează pe cele mai recente informații statistice disponibile la momentul redactării, astfel încât perioadele de referință ale indicatorilor utilizați sunt diferite.

Raportul asupra inflației a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din 9 februarie 2023, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 3 februarie 2023.

În cele ce urmează prezentăm sinteza acestui document. Cei interesați pot citi raportul integral pe site-ul BNR.    

Singura contribuție notabilă în sens dezinflaționist de pe parcursul T4 2022 a revenit segmentului combustibililor

Rata anuală a inflației IPC a avansat marginal în ultimul trimestru din 2022 și a încheiat anul la 16,37% (cu 0,49 puncte procentuale peste dinamica înregistrată la finele trimestrului III), luna noiembrie consemnând punctul de maxim al acestui ciclu (16,76%). Valoarea atinsă la finele anului trecut a fost doar ușor superioară proiecției de 16,3% din precedentul Raport asupra inflației. Evoluția prețurilor a fost facilitată de o anumită detensionare a piețelor de energie, într-un context internațional și intern caracterizat de moderarea cererii agregate. Astfel, singura contribuție notabilă în sens dezinflaționist de pe parcursul trimestrului IV 2022 a revenit segmentului combustibililor, evoluție determinată de scăderea prețului petrolului Brent, de măsura guvernamentală de compensare a prețului carburanților, de decizia de plafonare a prețului lemnelor de foc, dar și de efecte de bază favorabile, date fiind prețurile ridicate ale energiei din 2021. Influențe dezinflaționiste pe segmentul energetic au continuat să exercite și măsurile de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale. În contrast cu atenuarea traiectoriei ascendente a indicatorului headline, dinamica anuală a inflației de bază a crescut alert, până la 14,6%, de la 11,9% în luna septembrie. Rata medie anuală a inflației și-a continuat parcursul ascendent și în trimestrul IV, atingând 13,8% în cazul indicatorului determinat conform metodologiei naționale și 12% pentru indicatorul calculat conform structurii armonizate (+2 puncte procentuale și, respectiv, +1,8 puncte procentuale, față de sfârșitul trimestrului III). Astfel, ecartul față de media UE s-a majorat la 2,8 puncte procentuale, însă rata inflației din România se plasează sub nivelul înregistrat de majoritatea statelor din regiune (Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania și Estonia).

Spre deosebire de trimestrele precedente, în intervalul analizat, avansul de 2,7 puncte procentuale al ratei anuale a inflației CORE2 ajustat (până la 14,6% în decembrie) a fost determinat de presiuni generalizate asupra costurilor de producție, resimțite la nivelul tuturor celor trei subindici principali ai acesteia. Transmisia costurilor cu materiile prime și materialele, utilitățile și forța de muncă a fost, similar perioadelor anterioare, favorizată de persistența excedentului de cerere agregată din economie și, respectiv, de menținerea la niveluri ridicate pe termen scurt a așteptărilor privind inflația ale agenților economici. În cazul alimentelor procesate, principalele presiuni inflaționiste au continuat să fie asociate șocurilor de ofertă – seceta din lunile de vară și reapariția focarelor de pestă porcină și gripă aviară la nivel comunitar. Factori inflaționiști specifici celorlalte două componente ale indicelui CORE2 ajustat au constat în creșteri sezoniere de prețuri caracteristice lunilor de toamnă (în cazul bunurilor nealimentare) și, respectiv, o majorare a tarifelor RCA în luna noiembrie (în cazul serviciilor).

Dinamica anuală a costurilor unitare cu forța de muncă pe total economie a consemnat o accelerare semnificativă în trimestrul III 2022, atingând 10,6%, față de 5,6% în trimestrul anterior. Intensificarea de ritm a fost determinată de creșterea alertă a remunerării salariaților (14,9%), însoțită de o reducere a dinamicii productivității muncii (până la 3,9%), indicând acumularea de presiuni. În industrie, rata anuală a costurilor salariale unitare și-a continuat traiectoria ascendentă observată pe parcursul anului 2022, urcând până la 18,9% în intervalul octombrie-noiembrie (față de 15,8% în trimestrul III, respectiv 12,6% în semestrul I). Ramurile energointensive, precum industria metalurgică sau cea chimică, au consemnat în continuare variații semnificativ mai ample decât media (peste 50%). De asemenea, dinamici ridicate (între 20% și 35%) s-au înregistrat și în cazul industriei de fabricare a maselor plastice, a echipamentelor electrice, în industria mineralelor nemetalice, în prelucrarea lemnului și în construcțiile metalice, sectoare unde energia reprezintă un input relativ important în procesul de producție.

Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent

În ședința din 8 noiembrie 2022, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25%, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost ajustate în mod simetric la 5,75% pe an în cazul celei de depozit și la 7,75% pe an în cazul celei de creditare. Rata anuală a inflației a crescut în luna septembrie peste nivelul prognozat, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice, contrabalansată doar parțial de ieftinirea combustibililor, pe fondul scăderii cotației petrolului. Totuși, creșterea din trimestrul III a fost mult mai modestă decât în trimestrele precedente, în condițiile descreșterii dinamicii agregate a componentelor exogene ale IPC pe ansamblul intervalului, cu precădere ca efect al scăderii prețului combustibililor, inclusiv ca urmare a compensării prețului carburanților. La rândul său, în trimestrul III, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se mărească într-un ritm susținut și superior așteptărilor, dar încetinit în raport cu prima parte a anului, urcând la 11,9% în septembrie, de la 9,8% în iunie, aproape exclusiv ca urmare a noilor creșteri consemnate de prețurile alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continua să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțurile de producție. Acestea au fost potențate în continuare de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Cea mai recentă prognoză, elaborată pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidenția perspectiva unei creșteri temperate a ratei anuale a inflației spre finele anului 2022, iar apoi intrarea pe o traiectorie descrescătoare graduală, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Incertitudini asociate perspectivei inflației decurgeau din impactul prezumat, dar și din durata schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, în timp ce balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa perspectivei inflației se echilibra, în contextul evoluțiilor cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și al determinanților majori ai acestora. Incertitudini și riscuri considerabile continuau să genereze escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe impuse Rusiei prin prisma efectelor exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare. O altă sursă importantă de incertitudini și riscuri rămânea absorbția fondurilor europene (esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice), în principal a celor aferente programului „Next Generation EU”, condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. De asemenea, și conduita politicii fiscale prezenta o sursă de riscuri și incertitudini, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de creștere a costului finanțării, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. Relevante erau, de asemenea, perspectivele conduitelor politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și cele ale băncilor centrale din regiune.

Ulterior, rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76%, peste nivelul prognozat. Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață. Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9% în septembrie la 14,0% în luna noiembrie 2022, ca urmare a creșterilor cvasigeneralizate de prețuri consemnate pe cele trei segmente ale inflației de bază. La rândul său, evoluția inflației CORE2 ajustat continua să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțurile de producție. Acestea au fost potențate în continuare de efectele factorilor identificați anterior. Activitatea economică crescuse în trimestrul III 2022 cu 1,3% față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile, evoluție ce făcea probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor. În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0%, de la 5,1% în trimestrul II –, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică. Creșterea economică a fost susținută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix și doar în secundar de consumul gospodăriilor populației, în timp ce evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală.

La momentul ședinței Consiliului de administrație al BNR din 10 ianuarie 2023, cele mai recente evaluări relevau scăderea probabilă a ratei anuale a inflației în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar aceasta era de așteptat să coboare semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III 2023, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. În perspectiva apropiată, determinanții principali ai descreșterii dinamicii anuale a inflației erau efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni. Rămâneau relevanți factorii de risc și incertitudine identificați anterior.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00% pe an, de la 6,75% pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023. Ratele dobânzilor facilităților permanente au fost ajustate în mod simetric la 6% pe an în cazul celei de depozit și la 8% pe an în cazul celei de creditare. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Principalele surse de riscuri: evoluțiile din plan geopolitic

În perioada scursă de la publicarea Raportului asupra inflației din luna noiembrie 2022, contextul macroeconomic global a continuat să fie grevat de o serie de șocuri cu impact advers: activitatea economică a încetinit vizibil, în timp ce presiunile inflaționiste au persistat la niveluri extrem de ridicate, condițiile financiare s-au înăsprit, inclusiv ca efect al normalizării politicilor monetare, iar riscurile în plan geopolitic  au rămas direct corelate cu evoluția războiului din Ucraina care, cel puțin până la acest moment, după aproape un an de la declanșare, nu pare să își fi diminuat din intensitate. Pe acest fond, încrederea consumatorilor și cea a companiilor s-au menținut la cote extrem de reduse, implicând noi revizuiri ale perspectivelor de evoluție a principalelor variabile macroeconomice. În continuare, principalele surse de riscuri și, respectiv, incertitudini au ca resort dominant evoluțiile din plan geopolitic, cu impact resimțit direct pe piețele de energie și pe cele ale altor materii prime, importante surse inflaționiste de natura ofertei.

Scenariul de bază curent a fost construit sub ipoteza unei persistențe prelungite a războiului din Ucraina, însoțită de continuarea aplicării sancțiunilor economice impuse Rusiei pe tot parcursul intervalului de prognoză. De asemenea, detensionarea piețelor en gros de energie este prevăzută a avea loc în mod gradual, în paralel cu disiparea sincopelor din lanțurile globale de valoare adăugată, ambele urmând să continue, deși în ritmuri presupus diferite, pe parcursul următorilor doi ani.

În România, deși datele statistice oficiale au indicat o reziliență sporită a economiei inclusiv pe parcursul trimestrului III 2022, evoluțiile cele mai recente, în special cele sectoriale, profilează o încetinire semnificativă a activității economice în ultima parte a anului trecut. O astfel de evoluție este sugerată și de temperarea, la același orizont, a dinamicii economiilor partenerilor comerciali din Europa, în condițiile în care cererea externă robustă a reprezentat un resort important al rezilienței recente a economiei românești. În contextul revizuirilor oficiale ale seriei istorice a PIB, este de așteptat ca pe ansamblul anului 2022, dinamica PIB să rămână una ridicată, în jurul valorii de 5%, ritm însă inferior atât celui proiectat în runda anterioară pentru acest an, cât și celui înregistrat în 2021. În plus, decelerările mai importante de ritm anticipate pentru ultima parte a anului trecut și pentru începutul celui curent se vor răsfrânge inclusiv asupra dinamicii viitoare a economiei. În aceste condiții, se preconizează o diminuare relativ mai puternică a ritmului creșterii economice din 2023, în tandem cu revizuirile probabile, în același sens, așteptate atât în plan regional, cât și la nivel global.

Consumul final va cunoaște, în acest an, o încetinire semnificativă a ritmului de creștere

Chiar și în aceste condiții, dinamica economiei românești este de așteptat să fie semnificativ mai ridicată comparativ cu cea a partenerilor externi din Europa. Această prognoză este strict condiționată de ipoteza demarării atragerii unui volum amplu, atât în termeni absoluți, cât și ca procent în PIB, de fonduri europene disponibile prin diverse facilități de finanțare (cadrul financiar multianual 2014-2020, cu termen limită de absorbție anul 2023, cadrul financiar 2021-2027, programul „Next Generation EU”). Alături de celelalte surse de finanțare care au înregistrat recent progrese notabile, cum ar fi investițiile străine directe, acestea ar putea permite menținerea pe un termen mai îndelungat a dinamicii anuale alerte a formării brute de capital fix din România, observată chiar de pe parcursul anului precedent. Totuși, atât pentru 2023, cât și în perspectivă, contribuția predominantă la creșterea economică va rămâne cea a consumului populației, componentă cu o pondere de aproape trei ori mai ridicată la formarea PIB decât cea a FBCF. Cu toate acestea, consumul final va cunoaște, cel puțin în acest an, o încetinire semnificativă a ritmului de creștere. Impactul dominant va reveni, pe de o parte, unei reescaladări a incertitudinii, iar pe de altă parte, unei diminuări persistente a puterii de cumpărare a veniturilor gospodăriilor. Raportat la impactul major al acestor determinanți, măsurile stimulative cu caracter temporar adoptate recent de autorități și care sprijină în special puterea de cumpărare a unor categorii de persoane cu venituri reduse vor asigura consumului doar o reziliență temporară.

În plan extern, orice prelungire a crizei energetice și a celei a materiilor prime, atât prin impactul pe care îl au asupra dinamicii economice a partenerilor comerciali, impact propagat inclusiv asupra celei a exporturilor românești, cât și prin efecte adverse de preț, va influența direct dimensiunea valorică a deficitului comercial și, implicit, pe cea a contului curent. În 2022, deficitul extern a înregistrat o nouă deteriorare, pornind de la valoarea deja ridicată consemnată în 2021 (respectiv, 7,2% din PIB). În perspectivă, o corecție a acestuia va depinde, pe de o parte, de disiparea problemelor din lanțurile globale de producție, accentuate de conflictul din Ucraina și de problemele din China, iar pe de altă parte, de ritmul procesului de consolidare fiscală, de dinamismul economic al partenerilor externi, precum și de adresarea cât mai eficientă a problemelor structurale persistente ale economiei românești.

Reflectând evoluțiile economice cele mai recente, magnitudinea gap-ului pozitiv al PIB a fost reevaluată în sus, însă corecția acestuia este evaluată să debuteze încă din trimestrul IV 2022 și să fie în cea mai mare parte finalizată până la jumătatea anului viitor (cu două trimestre întârziere față de ultimul Raport). Resorbirea excedentului de cerere agregată va fi favorizată de impactul advers al războiului din Ucraina, de efectele decalate ale normalizării politicii monetare, atât pe plan global, cât și în România, precum și de progresul anticipat, pe termen mediu, al consolidării fiscale.

Până în trimestrul III 2024 (luna august), proiecția ratei anuale a inflației IPC din scenariul de bază curent a fost revizuită semnificativ în jos, ca urmare a includerii în analiză a parametrilor noii scheme de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2023. Astfel, după atingerea probabilă a unui maxim al acestui ciclu în luna noiembrie 2022 (16,8%), traiectoria proiectată a inflației IPC va fi una continuu descendentă, rămânând, însă, până la finele orizontului prognozei, la valori peste ținta de inflație. Specific scenariului actual, se remarcă o temperare neîntreruptă, pronunțată, a contribuției grupei „energie” la dinamica inflației, indusă de extinderea schemei de plafonare asupra prețului energiei electrice și gazelor naturale. În plus, decelerări importante ale dinamicii prețurilor produselor energetice, implicit aportul ușor negativ al grupei la rata anuală a inflației din luna decembrie 2023, vor proveni din modificarea acoperirii schemei pentru energia electrică, precum și din efecte statistice asociate majorărilor semnificative ale prețurilor tuturor produselor grupei pe parcursul anului anterior. În aceste condiții, nivelul proiectat al ratei anuale a inflației IPC va coborî până la 7% în luna decembrie 2023, cu 4,2 puncte procentuale sub nivelul proiectat în precedentul Raport asupra inflației. Inflația headline își va continua traiectoria descrescătoare și în 2024, atingând un nivel de 4,2% la finele acestuia. Începând din luna septembrie 2024, traiectoria inflației din noul scenariu de bază o va depăși pe cea din ultimul Raport, date fiind, pe de o parte, revizuirea în sus, pe întregul interval, a presiunilor de la nivelul inflației de bază, iar pe de altă parte, epuizarea, de la finele trimestrului III 2024, a tracțiunii dezinflaționiste mai ample exercitate de noua schemă de plafonare a prețurilor la energie.

Șocurile de natura ofertei, amplificate de războiul din Ucraina, rămân principalul resort al presiunilor inflaționiste viitoare, implicit și al revizuirii ascendente a traiectoriei ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din scenariul curent. Pe termen scurt, influența acestor factori este potențată de condițiile de cerere care se mențin favorabile și care, astfel, înlesnesc transmisia costurilor mai ridicate de producție ale companiilor în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor. În aceste condiții, încă de la finele trimestrului I, rata anuală a inflației de bază o va depăși pe cea a indicatorului headline, ecartul dintre acestea urmând să se majoreze până în trimestrul III al anului curent, iar ulterior să se diminueze până la un minim de 0,5 puncte procentuale în decembrie 2024 (când rata anuală a inflației de bază se va plasa la 4,7%). Dinamica acestei componente va fi, de asemenea, continuu descendentă în următoarele opt trimestre, dar pe un palier superior celui prezentat în ultimul Raport. La aceasta vor contribui resorbirea graduală a șocurilor de ofertă, pe măsura normalizării piețelor materiilor prime și a lanțurilor globale, comprimarea treptată și, ulterior, înregistrarea de valori ușor negative de către gap-ul PIB, diminuarea presiunilor din partea prețurilor bunurilor din import, precum și corecția, ca efect al tuturor determinanților menționați, a așteptărilor de inflație până la valori compatibile pe termen mediu cu ținta de inflație.

Politică monetară prudentă, pentru stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și pentru stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Ulterior presiunilor inflaționiste extrem de ridicate înregistrate în 2022, începând cu anul curent balanța riscurilor în cazul ratei anuale a inflației este evaluată a fi redevenit relativ echilibrată. Deși persistă riscuri ale unor noi puseuri inflaționiste, determinanții dezinflaționiști și-au sporit importanța relativă în actuala rundă de proiecție. La aproape un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, implicațiile economice ale conflictului rămân principala sursă de riscuri și incertitudini la adresa proiecției macroeconomice. În situația unei prelungiri a acestor tensiuni, a implementării pe perioade nerezonabil de lungi a schemelor de plafonare a prețurilor la energie ori a unor dificultăți în refacerea stocurilor de gaze naturale în sezonul rece 2023-2024, o amplificare a deficitului de resurse energetice ar putea conduce la noi presiuni asupra prețurilor acestora, cu reverberații asupra activității economice și condițiilor financiare. În paralel, același cumul de factori ar putea provoca o prelungire și chiar o accelerare a presiunilor inflaționiste din economie. Combinația creștere economică redusă – presiuni inflaționiste pronunțate, ar putea ridica probleme din perspectiva calibrării optimale a mixului de politici macroeconomice, esențială în vederea unei corecții absolut necesare și într-o manieră ordonată a dezechilibrelor intern și extern.

Date fiind natura globală a șocurilor de ofertă din ultimii ani, precum și dependența sporită a unor țări europene de resursele energetice rusești, nu poate fi exclus riscul unei comprimări și mai accentuate decât cea prognozată în scenariul de bază a cererii externe pentru produsele românești. Orice reamplificare a șocurilor adverse ar putea diminua drastic reziliența companiilor, respectiv capacitatea acestora de a-și continua activitatea într-un mediu caracterizat de menținerea, pe perioade mai lungi de timp, a presiunilor ascendente asupra tuturor componentelor costurilor de producție. Într-un asemenea context marcat de fragilitate, o eventuală aplanare a presiunilor inflaționiste ocazionată de un episod de corecție amplă și abruptă a activității economice ar reprezenta o modalitate suboptimală de corecție a ratelor inflației de la nivelurile actuale extrem de ridicate.

Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale își menține relevanța ca factor de risc la adresa cadrului macroeconomic. Având în vedere calendarul electoral extrem de încărcat din anul 2024, suprapus unei conjuncturi economice deja dificile, nu este exclus ca autoritățile să adopte noi măsuri expansioniste sau să prelungească aplicabilitatea unora din cele aflate deja în vigoare. O asemenea conduită ar putea periclita stabilitatea de ansamblu a economiei, putând afecta inclusiv finanțarea ordonată a dezechilibrelor externe. Totodată, un astfel de parcurs al politicii fiscale ar intra în contradicție cu angajamentul autorităților naționale de a elimina deficitul fiscal excesiv până la orizontul anului 2024. În schimb, indiferent de conduita viitoare a politicii fiscale, presiunile asupra soldului bugetar ar putea fi parțial degrevate de implementarea fără sincope a programului „Next Generation EU”, în special a fondurilor de natura granturilor alocate prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Un alt efect posibil al războiului și al alimentării unor presiuni inflaționiste mai ridicate ar fi reprezentat de erodarea în și mai mare măsură a puterii de cumpărare a populației. O astfel de evoluție ar putea ocaziona presiuni viitoare în sensul unor creșteri salariale diferențiate, probabil, atât ca magnitudine, cât și ca potențial de acomodare, în raport cu sectorul de activitate vizat. În plus, necesarul de forță de muncă calificată ar putea spori extrem de rapid în contextul ponderii ridicate din următorii ani a fondurilor europene alocate proiectelor inovatoare destinate digitalizării și economiei verzi (programul „Next Generation EU”), putând ocaziona unele desincronizări între cererea și oferta de forță de muncă. De aceea, evoluțiile viitoare de pe piața muncii își mențin relevanța ca factori de risc. Într-o economie precum cea a României, afectată atât de un spor natural negativ, cât și de un proces de mobilitate transfrontalieră având o balanță negativă, o exacerbare, pe termen mediu, a penuriei de forță de muncă ar fi de natură să impulsioneze mai semnificativ dinamica salariilor, cu efect propagat asupra presiunilor inflaționiste din economie.

Dobânda de politică monetară, menținută la nivelul de 7,00%

Dată fiind perspectiva descreșterii semnificativ mai alerte a ratei anuale a inflației până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare a prețurilor la energie, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 9 februarie 2023 menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%. Totodată, s-a decis menținerea la 8,00% a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) și la 6,00% a ratei dobânzii la facilitatea de depozit. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)