Banca Națională a României (BNR) a dat publicității Raportul asupra inflației, ediția august 2022. Pe lângă analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare și explicarea rațiunilor și manierei de implementare a politicii monetare în perioada precedentă, documentul prezintă proiecția trimestrială a băncii centrale privind evoluția inflației pe un orizont de opt trimestre – inclusiv incertitudinile și riscurile asociate acesteia – și evaluează contextul macroeconomic recent și viitor din perspectiva deciziei de politică monetară. Prin elaborarea și publicarea trimestrială a Raportului, BNR își propune să ofere tuturor celor interesați posibilitatea de a înțelege cât mai bine cadrul său de analiză și, implicit, fundamentele deciziilor de politică monetară.

Analiza prezentată în Raportul asupra inflației se bazează pe cele mai recente informații statistice disponibile la momentul redactării, astfel încât perioadele de referință ale indicatorilor utilizați sunt diferite.

Raportul asupra inflației a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din 5 august 2022, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 29 iulie 2022.

În cele ce urmează prezentăm sinteza acestui document. Cei interesați pot citi raportul integral pe site-ul BNR.   

În T2, peste trei sferturi din avansul inflației de bază a fost generat de componenta alimentelor procesate

Rata anuală a inflației IPC a înregistrat un salt amplu în trimestrul II 2022, atingând nivelul de 15,05 la sută în iunie, superior cu 4,9 puncte procentuale celui din luna martie. Avansul a fost determinat în mare măsură de caracterul relativ mai restrictiv al noii scheme de sprijin pentru plata facturilor la utilități adresate clienților casnici, precum și de menținerea și chiar accentuarea tensiunilor pe piețele materiilor prime, marcate de prelungirea războiului ruso-ucrainean. Generalizarea presiunilor inflaționiste din economie s-a regăsit și în ascensiunea rapidă a inflației de bază CORE2 ajustat (dinamică anuală de 9,8 la sută în iunie, față de 7,1 la sută în martie), tendință care a caracterizat toate componentele sale principale. Comparativ cu prognoza publicată în Raportul asupra inflației din mai 2022, rata anuală a inflației IPC înregistrată la finele trimestrului II a fost cu 0,9 puncte procentuale mai ridicată (15,05 la sută, față de 14,2 la sută), preponderent pe seama unei dinamici anuale peste așteptări înregistrate la nivelul grupei „energie”. Rata medie anuală a inflației calculată pe baza metodologiei naționale a înregistrat un avans alert (2,8 puncte procentuale) în trimestrul II față de finele celui anterior, până la 9,3 la sută. Totodată, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a consemnat un avans relativ mai redus, de 2,3 puncte procentuale (atingând 7,9 la sută). Din perspectivă europeană, în perioada analizată, rata medie anuală a inflației IAPC din România a fost depășită de ratele înregistrate în Cehia, Polonia, Letonia, Lituania și Estonia și a fost foarte apropiată de cele din Ungaria și Bulgaria.

Pe fondul suitei de șocuri adverse pe latura ofertei, respectiv criza energetică, blocajele din lanțurile de aprovizionare, efectele războiului din Ucraina asupra cotațiilor materiilor prime agroalimentare, la care se adaugă accelerarea ritmului de creștere a costurilor cu forța de muncă, precum și al condițiilor relativ favorabile de cerere din prima parte a anului curent, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să își accelereze ritmul de creștere în cursul trimestrului II 2022. În intervalul analizat, peste trei sferturi din avansul inflației de bază a fost generat de componenta alimentelor procesate, date fiind, pe de o parte, cererea mai puțin elastică de astfel de produse, iar pe de altă parte, expunerea ridicată a sectorului la evoluția cotațiilor materiilor prime. Ecartul încă semnificativ între dinamica prețurilor de producție și cea a prețurilor bunurilor finale, vizibil în cazul cvasimajorității subcomponentelor inflației CORE2 ajustat, indică o continuare a majorărilor de prețuri și în lunile următoare. Această transmisie este favorizată de menținerea anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din toate sectoarele la niveluri ridicate, precum și de resorbirea doar treptată a presiunilor cererii agregate excedentare manifestate în debutul anului.

Costurile unitare cu forța de muncă pe total economie (măsură ajustată pentru ruptura structurală din 2021) au cunoscut o accelerare a dinamicii anuale până la 5,3 la sută în trimestrul I 2022 (față de 3,9 la sută în trimestrul IV 2021, însă sub valorile înregistrate înainte de pandemie), avansul productivității (circa 5 la sută) reușind să acopere doar parțial creșterea remunerării salariaților (10,5 la sută). Dinamica anuală a costurilor salariale unitare în industrie s-a accelerat în intervalul aprilie-mai 2022 până la aproape 14 la sută, față de circa 10 la sută în trimestrele IV 2021 – I 2022, pe fondul majorării salariilor, dar și al efectului inhibitor exercitat asupra producției de prețurile ridicate ale materiilor prime și energiei și de blocajele din lanțurile globale de aprovizionare.

Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent

În ședința din 10 mai 2022, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75 la sută pe an, de la 3 la sută, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară a fost menținut la ±1 punct procentual. Rata anuală a inflației a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15 la sută, de la 8,53 la sută în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu impunerea sancțiunilor internaționale. Ascensiunea substanțială și peste așteptări a ratei anuale a inflației IPC din trimestrul I a avut loc în contextul unei contribuții modeste din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație. Astfel, scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a celor ale LFO. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat considerabil trendul ascendent în trimestrului I 2022, inclusiv față de previziuni, mărindu-se de la 4,7 la sută în decembrie 2021 la 7,1 la sută în martie. Evoluția acesteia continua să reflecte efectele majorărilor ample cvasigeneralizate ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțurile de producție, potențate pe plan intern de nivelurile înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Cea mai recentă prognoză, elaborată pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidenția o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației, sub impactul puternic al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei.

Incertitudini asociate perspectivei inflației decurgeau din impactul prezumat, dar și durata schemelor de plafonare a prețurilor la energie, extinse până în luna martie 2023, cu riscuri notabile din partea evoluției cotațiilor materiilor prime agroalimentare și energetice, precum și din acutizarea/prelungirea blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. O altă sursă importantă de incertitudini și riscuri rămânea absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului „Next Generation EU”, care este condiționată de îndeplinirea cu strictețe a unor criterii de performanță. De asemenea, și conduita politicii fiscale prezenta o sursă de riscuri și incertitudini, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global. Deosebit de relevante erau și perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și nivelul și dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.

Ulterior, rata anuală a inflației și-a accelerat creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2022, mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor –  și într-o mică măsură de majorarea prețului combustibililor, sub influența ascensiunii cotației țițeiului, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile (în principal sub influența unor noi creșteri consistente ale prețurilor alimentelor procesate), dar și l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie. Evoluția componentei continua să reflecte efectele factorilor identificați anterior. Dinamica anuală a PIB s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat. Plusul de dinamică a fost determinat, însă, în principal, de variația stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca mărime – s-a datorat unor subcomponente altele decât cumpărările de mărfuri și servicii, care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de bază. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului anterior, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi. Totodată, exportul net și-a anulat în acest trimestru contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care creșterea variației anuale a volumului exportului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.

La momentul ședinței Consiliului de administrație al BNR din 6 iulie 2022, cele mai recente evaluări relevau continuarea creșterii ratei anuale a inflației până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pentru orizontul scurt de timp. Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației erau dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice – chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază –, precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, ale produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Efecte inflaționiste suplimentare erau așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice. Rămâneau relevanți factorii de risc și incertitudine identificați anterior.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile la acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an. De asemenea, au fost păstrate controlul ferm asupra lichidității și nivelul coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară (±1 punct procentual). Consiliul de administrație a subliniat că urmărește ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Se anticipează o relativă stagnare a economiei românești în următoarele trimestre

De la data publicării Raportului asupra inflației din luna mai, care profilase deja un nivel neuzual de ridicat al incertitudinii, asociat evoluțiilor din plan economic, social și geopolitic, o serie de riscuri din cele identificate la acel moment s-au materializat. Astfel, sentimentul din piețele financiare globale a cunoscut o nouă deteriorare, inclusiv pe fondul avansului neașteptat, continuu și generalizat al ratei inflației, proces care a impulsionat inclusiv continuarea ciclului de normalizare a politicii monetare atât în economiile emergente, cât și în cele avansate. În paralel, a avut loc o încetinire, deocamdată în ritm gradual, dar cu riscuri de schimbare de regim, a activității economice din Europa și din lume, în timp ce tensiunile geopolitice asociate războiului din Ucraina au continuat să sporească, cu impact resimțit în special de țările aflate în imediata proximitate geografică a conflictului. Pe acest fond, proiecția principalelor variabile macroeconomice a fost încă o dată revizuită în sens nefavorabil, respectiv rata inflației la valori mai ridicate, iar activitatea economică la valori mai reduse. Chiar și în aceste condiții, persistă multiple surse de incertitudini, probabilitatea de materializare a fiecărei categorii din setul de riscuri identificate fiind dificil de estimat la acest moment și, cu atât mai puțin, rezultanta netă a acestora, ce pare mai degrabă să facă parte din categoria evenimentelor extreme de tip „incertitudine radicală”. În Raportul precedent, se estima un impact economic direct relativ redus al conflictului militar asupra țării noastre, motivat de expunerile comerciale și financiare reduse ale României în relațiile bilaterale cu Rusia și Ucraina, însă riscuri ale unor efecte indirecte mai substanțiale nu erau excluse ci, dimpotrivă, considerate probabile. Ulterior, surprinzător, datele statistice au indicat un avans foarte alert al economiei în trimestrul I. Chiar și în condițiile anticipării unor evoluții semnificativ mai modeste ale activității economice începând din trimestrul II 2022, creșterea PIB din primul trimestru al anului, deși a reflectat un aport amplu al componentelor lipsite de conținut economic explicit (reziduale), motivează prognozarea în acest an a unei creșteri economice care, cel mai probabil, va exceda valoarea proiectată în runda din luna mai.

În scenariul de bază actual, se presupune că efectele economice cele mai ample ale războiului din Ucraina se vor produce în 2022, consemnând însă o intensificare de ritm față de scenariul din Raportul anterior, cu menținerea perspectivei de a se resorbi treptat în 2023 și 2024. În schimb, sancțiunile impuse Rusiei și altor state care încurajează sau susțin agresiunea militară vor rămâne în vigoare până cel puțin în anul 2024, având, pe o scară a intensității efectelor, consecințe mai ample asupra economiilor europene comparativ cu ipotezele din precedentul scenariu de bază. În aceste condiții, dinamica anuală a PIB a fost revizuită în sens ascendent pentru 2022, sub impulsul performanței economice neașteptate din trimestrul I și, respectiv, în sens descendent pentru 2023. La rândul său, gap-ul pozitiv al PIB a fost estimat pe termen scurt la valori mai ridicate, însă acesta va cunoaște în perspectivă o corecție mai semnificativă, date fiind efectele în accentuare ale războiului din Ucraina, continuarea normalizării politicii monetare și, respectiv, progresul probabil, pe termen mediu, al procesului de consolidare fiscală. Există premise ca gap-ul PIB să fie resorbit în totalitate până la jumătatea anului viitor, traiectoria descendentă a acestuia urmând să continue în teritoriul negativ până la orizontul proiecției (trimestrul II 2024).

Dezechilibrul între cererea și oferta globale în cazul a numeroase materii prime, în principal cele energetice (gaze naturale, energie electrică), s-a amplificat în ultimele luni și a ocazionat – dată fiind ponderea amplă a acestor componente în costurile de producție ale companiilor – un efect de erodare a activității economice. Coroborat cu perturbările din piețele materiilor prime agroalimentare, cvasidominate de Rusia și Ucraina, precum și cu atenuarea vizibilă a cererii partenerilor externi europeni, este previzibilă o relativă stagnare a economiei românești în următoarele trimestre. Consecințele sunt vizibile la nivelul componentei de consum a gospodăriilor populației, sub forma escaladării incertitudinii care grevează asupra deciziilor de consum ale acestora, însă efecte adverse constrâng și investițiile sectorului privat, confruntat cu înăspriri generalizate ale condițiilor de finanțare. Setul complet al determinanților consumului populației indică însă influențe cu acțiune divergentă asupra dinamicii componentei. Pe de o parte, continuarea accelerării inflației diminuează puterea de cumpărare a veniturilor acestora, în timp ce înăsprirea condițiilor financiare îi va determina, probabil, să amâne realizarea unor achiziții majore, încurajând, în schimb, un proces mai susținut de economisire. Pe de altă parte, măsurile stimulative cu caracter temporar adoptate de autorități și care adresează categoriile de persoane cele mai vulnerabile financiar, sunt de natură să asigure reziliență consumului, cel puțin pe termen scurt.

Impunerea de sancțiuni comerciale și financiare la adresa Rusiei, precum și blocajele care persistă în lanțurile globale de distribuție vor comprima, probabil, în 2022, atât ritmul de creștere a comerțului internațional, cât și pe cel al importurilor României. În schimb, atât prin efecte adverse de preț, ca urmare a prelungirii crizei energetice și a materiilor prime, cât și prin efecte de volum, sub impulsul diminuării cererii externe, cuantumul valoric al deficitului comercial va continua să crească și în acest an. În consecință, ponderea deficitului de cont curent din 2022 s-ar putea poziționa, ca procent din PIB, peste nivelul înregistrat în 2021 (7 la sută). Pe termen mediu, o reluare a corecției deficitului extern este condiționată, pe de o parte, de disiparea problemelor din lanțurile globale de valoare adăugată, accentuate de conflictul din Ucraina, iar, pe de altă parte, de progresul probabil al consolidării fiscale, de ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și de adresarea cât mai rapidă a problemelor structurale persistente ale economiei românești.

Pe termen mediu, se conservă premisele ca dinamica economică să se accelereze

O eventuală reluare în ritm mai susținut a activității economice din România este amânată pentru finele acestui an sau începutul celui următor și depinde strict de realizarea unor progrese vizibile în ceea ce privește conflictul militar din Ucraina. Pe termen mediu, se conservă premisele ca dinamica economică să se accelereze, România având alocate – atât în termeni absoluți, cât și ca procent în PIB – fonduri substanțiale prin diversele facilități de finanțare europene, în special programul „Next Generation EU”. Fructificarea acestora ar face posibil ca, la acest orizont, dinamica formării brute de capital fix să o depășească pe cea a consumului, putând transforma, astfel, resorturile tradiționale ale creșterii economice bazate pe consum.

Războiul din Ucraina a continuat să amplifice problemele pe latura ofertei pe unele piețe esențiale de materii prime, ale căror evoluții au continuat să surprindă pe parcursul ultimelor luni. Această situație a condus la o nouă revizuire, în sus, a traiectoriei ratei anuale a inflației din scenariul de bază curent. Intensitatea presiunilor având ca resort principal conflictul militar va rămâne ridicată, evidențiindu-se perspectiva ca rata anuală a inflației headline să se plafoneze în trimestrul III 2022. În cazul grupei „energie” (în special gaze naturale și energie electrică), va fi vizibilă o temperare a dinamicii anuale în ultima parte a anului curent, explicată, pe de o parte, de influența persistentă a măsurilor de plafonare implementate de autorități, iar, pe de altă parte, de un efect de bază favorabil, în condițiile în care prețurile de piață ale acestor produse au crescut semnificativ în anul anterior. Reflectând această evoluție, și rata anuală a inflației IPC va urma o traiectorie de reducere graduală începând din trimestrul IV. Un nou salt consistent, dar temporar, al acesteia va avea loc în aprilie 2023, odată cu expirarea prelungirii schemelor de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Deși realinierea prețurilor acestor produse la cele prevalente pe piețe este de așteptat să aibă loc preponderent pe parcursul lunii aprilie 2023, prin modul de construcție a indicatorului, impactul asupra ratei anuale a inflației IPC va fi unul persistent, pe o perioadă de 12 luni, până la finele trimestrului I 2024. Astfel, rata anuală a inflației IPC este proiectată a înregistra 13,9 la sută în decembrie 2022 (față de 12,5 la sută în Raportul din mai), 7,5 la sută în decembrie 2023 (față de 6,7 la sută în Raportul din mai) și, respectiv, 2,3 la sută în iunie 2024 (cifră care reflectă puternice efecte de bază).

Totodată, presiuni inflaționiste mai ample au fost deja vizibile, ca efect al conflictului ruso-ucrainean, și în cazul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, în special al componentei de alimente procesate. Presiunile ascendente asupra tuturor categoriilor de inputuri utilizate de companii favorizează continuarea și în perioadele următoare a transmisiei costurilor de producție majorate în prețurile finale ale bunurilor de consum; astfel, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua să avanseze până spre finele anului curent (11,4 la sută în decembrie 2022, față de 10,6 la sută conform Raportului din mai). Pentru decembrie 2023, rata anuală a inflației de bază este mai ridicată cu 0,7 puncte procentuale (5,5 la sută, față de 4,8 la sută), urmând să coboare la 3,8 la sută în trimestrul II 2024. La acest orizont se vor resimți cu intensitate sporită efectele normalizării politicii monetare, implicit corecția descendentă treptată a așteptărilor inflaționiste ale agenților economici, precum și presiunile inflaționiste în atenuare ale prețurilor bunurilor din import.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii și menținerii pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și pentru a stimula economisirea internă, astfel încât să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

Riscuri la adresa prețurilor materiilor prime decurg și din condițiile climaterice

Gradul de incertitudine privind evoluțiile macroeconomice de la nivel global a crescut de la data Raportului anterior. Cu cât conflictul militar durează mai mult, cu atât efectele sale se compun și devin mai puțin predictibile. Pe acest fond, inclusiv riscurile la adresa economiei interne s-au accentuat în prima jumătate a anului 2022. Principalul pericol este ca războiul din Ucraina să mențină tensionate lanțurile globale de producție și distribuție ori să favorizeze creșterea incertitudinii până la niveluri care ar putea greva semnificativ atât consumul, cât și investițiile, ori genera continuarea spiralei ascendente a prețurilor materiilor prime. În plus, în contextul actual, îngrijorările cele mai mari privesc posibilitatea unei întreruperi totale a livrărilor de energie de către Rusia, situație care ar impune aplicarea de raționalizări ale consumului în țările Uniunii Europene, și care ar conduce, cel mai probabil, la majorarea și, respectiv, menținerea la niveluri mai ridicate pentru mai mult timp, a cotațiilor materiilor prime. Riscuri la adresa prețurilor materiilor prime decurg și din condițiile climaterice, în special seceta pedologică și atmosferică care afectează România și alte țări europene, nefiind exclusă o diminuare semnificativă în acest an a randamentului producției vegetale, cu potențial de a se răsfrânge și asupra celei animaliere. Într-un final, tot acest cumul de factori s-ar reflecta în prelungirea și accelerarea presiunilor inflaționiste din economie, în paralel cu o serie de comprimări suplimentare ale activității economice, care ar putea materializa un risc de stagflație. Confruntarea României cu astfel de riscuri ar fi problematică din perspectiva corecției absolut necesare, cât mai rapide și într-o manieră ordonată, a dezechilibrului intern și a celui extern, putând conduce la soluții suboptimale ce ar putea greva, pe termen mediu, perspectiva unei recuperări economice sustenabile.

Pentru a contrabalansa efectele adverse asupra economiei ale majorării prețurilor materiilor prime, autoritățile naționale ar putea decide continuarea unei părți a schemelor de sprijin deja existente ori, după caz, introducerea unora noi, a căror configurație este dificil de anticipat la acest moment. Cu informațiile de care dispunem, este problematică evaluarea gradului de persistență pe termen mediu a șocurilor adverse, implicit estimarea duratei ori a configurației diverselor pachete de sprijin. Totuși, în condițiile în care acestea ar fi preponderent finanțate din fonduri publice, conduita politicii fiscale și a celei de venituri ar continua să fie grevate de numeroase riscuri, nefiind excluse posibile abateri de la traiectoria de corecție a deficitului bugetar prevăzută în cadrul procedurii de deficit excesiv, având ca termen de finalizare anul 2024.

România beneficiază de alocări extrem de generoase de fonduri europene, care impulsionează capitalul productiv din economie, reprezentând un amortizor, pe termen mediu, al șocurilor adverse și totodată o contrapondere a tendinței inevitabile de majorare a costurilor cu forța de muncă. În plus, atragerea de astfel de fonduri facilitează și procesul de consolidare fiscală, asigurând finanțare în condiții de cost mult mai avantajoase decât cele prevalente pe piețele financiare, puternic afectate de normalizarea rapidă a politicilor monetare. Totodată, atragerea de fonduri europene funcționează ca un catalizator al altor surse investiționale stabile (de exemplu, investiții străine directe), ambele canale facilitând totodată finanțarea deficitelor gemene, fără să majoreze stocul existent de datorie. De asemenea, acestea reprezintă și un tampon pentru situațiile în care capitaluri actualmente plasate în România ar fi stimulate, în viitor, să caute plasamente care, ajustate în funcție de nivelul de risc (date fiind deficitele intern și extern extrem de ridicate ale României), să fie mai bine remunerate. În pofida tuturor beneficiilor potențiale, performanța istorică a României în atragerea de fonduri europene, precum și criteriile mai riguroase de accesare în cazul unora dintre programe, în special „Next Generation EU”, ridică o serie de riscuri în calea derulării fără sincope și, respectiv, a finalizării acestuia până la orizontul anului 2026.

Creșterile generalizate de prețuri deja materializate, precum și cele preconizate pentru perioadele următoare, vor continua să erodeze puterea de cumpărare a populației și ar putea ocaziona o serie de presiuni mai ample asupra salariilor, diferențiate, atât ca magnitudine, cât și ca potențial de acomodare, în funcție de sectorul de activitate. Din acest motiv, evoluțiile viitoare asociate pieței muncii își mențin importanța ca factor de risc, deși, inevitabil, acestea vor reflecta atât impactul direct, cât și pe cel indirect al războiului din Ucraina. Într-o economie precum cea a României, afectată atât de un spor natural negativ, cât și de un proces de mobilitate transfrontalieră având o balanță negativă, nu poate fi exclusă exacerbarea, pe termen mediu, a penuriei de forță de muncă calificată, cu precădere în sectoarele care presupun tranziția către o economie verde și un nivel ridicat al digitalizării (segmente care se prefigurează a fi impulsionate la nivel european prin alocări semnificative de fonduri).

Rata dobânzii de politică monetară a fost majorată la 5,50%pe an

 Dată fiind perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III și a descreșterii ei graduale ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent, implicând menținerea acesteia mult deasupra intervalului țintei și dinamici de două cifre ale inflației până la jumătatea anului 2023, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 5 august 2022 majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 5,50 la sută. De asemenea, s-a decis majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), până la 6,50 la sută, și creșterea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, până la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)