Tendința de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021

Avuția netă a populației a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021, crescând cu 10%, iar activele imobiliare au fost responsabile pentru cea mai mare parte a creșterii, se menționează în „Raportul asupra stabilității financiare”, publicat de Banca Națională a României (BNR), relatează Agerpres. Potrivit datelor din raport, anul trecut averea netă a populației din România a depășit pragul de 2.600 miliarde lei.

„Avuția netă a populației a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021 (+10%). Activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creșterii (+13%), acestea fiind susținute de evoluția robustă a prețurilor imobiliare, alături creșterea fondului de locuințe. Rata de creștere a activelor financiare a încetinit față de valoarea înregistrată la T3 2020 (+34%) la 3% la finalul anului 2021. Este important de menționat divergența evoluției depozitelor la vedere (+25% martie 2022 comparativ cu martie 2021) față de cea a depozitelor la termen (-14%), dar și o accelerare a economisirii în valută în defavoarea monedei naționale, indicând o preferință ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creșterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina”, se spune în raport.

Valoarea depozitelor ce depășesc plafonul de garantare de 100.000 euro a crescut cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalți deponenți

BNR menționează că tendința de polarizare a veniturilor observată în anii anteriori s-a exacerbat în cursul anului 2021, valoarea depozitelor ce depășesc plafonul de garantare de 100.000 euro majorându-se cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalți deponenți. De asemenea, se remarcă creșterea importantă a deținerilor de fonduri de investiții și a acțiunilor cotate, care s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din PIB, fiind susținute de creșterea indicilor de acțiuni, cât și de apariția de noi aplicații financiare.

„Accelerarea ratei de inflație, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populației și a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacității de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente și băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2% comparativ cu 15% media UE 27), cât și una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice și tutunului (5,5%). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporție mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic”, arată raportul.

Conform sursei citate, ponderea cheltuielilor cu locuința se situează sub media UE27 (25% față de 32%), din care cheltuielile cu apă, electricitate și gaze reprezintă 5,1% din cheltuielile de consum. Cu toate acestea, la finalul anului 2020, 24% din gospodăriile cu venituri mici întâmpinau dificultăți în a-și încălzi locuința, comparativ cu doar 6% din gospodăriile cu venituri medii și ridicate. Este important de menționat că, față de finalul anului 2020, momentul colectării statisticilor, prețul gazelor naturale s-a majorat cu 85% (date din aprilie 2022, conform indicilor de preț de consum), respectiv 18% pentru electricitate; astfel, este de așteptat ca ponderea populației ce se confruntă cu dificultăți să se majoreze.

BNR precizează că deși plafonarea prețurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populației pe termen scurt, eforturile autorităților ar trebui îndreptate preponderent înspre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă și înspre a diminua dependența de importuri energetice, având în vedere inclusiv spațiul fiscal limitat, dar și nevoia de transformare structurală a economiei.

Potrivit raportului, evoluția venitului mediu net a fost în linie cu creșterea prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real fiind stabil în martie 2022 comparativ cu anul anterior. Cu toate acestea, persistă divergențe importante din perspectiva distribuției veniturilor salariale: 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când ce 13% din persoane au raportat un câștig salarial peste medie.

Suplimentar, se menține un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea București-Ilfov au raportat venituri bănești de două ori mai mari față de cele din regiunea de Nord-Est), cât și între mediul urban și cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri bănești medii cu 50% mai ridicate față de cele din mediul rural. Aceste evoluții demonstrează că pentru a susține creșterea intermedierii financiare în mod sustenabil este necesară diminuarea economiei nefiscalizate, creșterea incluziunii financiare pentru zonele rurale, dar și crearea de locuri de muncă în industriile cu valoarea adăugată ridicată.

Îndatorarea totală a populației, în creștere

Rata de creștere a îndatorării a accelerat față de ultimul Raport, fiind susținută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar și de diminuarea incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19. Astfel, îndatorarea totală a populației s-a majorat cu 9% în martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în ușoară scădere (15,6%, -0,6 pp). Cea mai importantă componentă a îndatorării populației se menține la categoria creditelor ipotecare bancare (56% din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având și cea mai ridicată rată de creștere (12%). Creditele de consum bancare, reprezentând 34% din totalul îndatorării populației, s-au majorat cu 5% în perioada martie 2021 – martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2% în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN-uri au o pondere de 5% în totalul îndatorării populației, majorându-se cu 8,4%.

BNR susține că o evoluție similară poate fi observată și pentru fluxul de credit nou. Fluxul de credit ipotecar nou a atins un maxim istoric (20 miliarde lei) în perioada aprilie 2021-martie 2022, în creștere cu 41% față de aceeași perioadă a anului anterior, pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeași perioadă (+44%). Și fluxul de credite acordate de către IFN-uri a atins un maxim istoric (5 miliarde lei în perioada aprilie 2021 – martie 2022), demonstrând că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanțare al populației, în special cei cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la creditele acordate de către IFN-uri.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)