Multe bănci de dezvoltare multilaterală, în loc să îşi crească activităţile, şi-au adaptat priorităţile şi reorientat împrumuturile, astfel încât să îşi poată menţine nivelul solvabilităţii, în condiţiile în care nu se puteau baza pe injecţii suplimentare de capital venit de la statele membre, se arată într-un raport publicat de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB), informează Agerpres. În absenţa de capital nou, decidenţii politici ar trebui să amplifice potenţialul băncilor de dezvoltare multilaterală de a contribui la recuperarea post-pandemică, prin măsuri precum permiterea securizării activelor şi asigurarea accesului la volume importante de lichidităţi, potrivit raportului care analizează impactul crizei pandemice de COVID-19 asupra regiunii Mării Negre şi politicile de răspuns la criză ale ţărilor sale membre şi ale băncilor de dezvoltare multilaterală.

Răspunsul global fără precedent al sectorului public, constând în măsuri de stimulare masive şi injectarea de lichidităţi din partea băncilor centrale, diferă semnificativ de tendinţele spre austeritate care au însoţit răspunsul sectorului public la criza financiară globală din 2008, în special în Europa.

Unul dintre cele mai semnificative aspecte ale crizei îl reprezintă rolul de o importanţă capitală jucat de băncile centrale, în special Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE). Ele se bucură de un nivel de credibilitate şi al încrederii pieţelor care pare să îl depăşească pe cel al oricărui alt guvern sau instituţie internaţională, ceea ce le-a permis să implementeze politicile lor în privinţa lichidităţilor fără o rezistenţă serioasă faţă de posibilele efecte secundare şi de consecinţele acestor politici, pe termen lung sau scurt.

Cu toate acestea, politicile, ca efect secundar, au contribuit la o decuplare semnificativă a percepţiilor şi comportamentului pieţelor financiare faţă de actualele realităţi economice.

Şomajul a crescut, activitatea economică s-a prăbuşit, creditele neperformante sunt în creştere, iar guvernele se confruntă cu adâncirea dezechilibrelor indicatorilor economici cheie, în timp ce încearcă să contracareze colapsul economic.

Comportamentul pieţelor financiare încă nu este corelat cu activitatea economică şi sugerează că investitorii şi participanţii la piaţă văd în general mai mult o redresare în formă de V a economiei globale, chiar dacă nu există date care să sprijine asemenea aşteptări. Încă este neclar dacă această creştere a încrederii prezice o redresare a economiei care se va accelera în următoarele luni şi va duce la o redresare a producţiei şi a generării bogăţiei, precum şi a consumului şi a investiţiilor, sau reprezintă o euforie prematură, iar economia reală nu va reuşi să se redreseze suficient şi încrederea va scădea, aşa cum s-a întâmplat în martie.

Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituţie financiară internaţională înfiinţată de 11 state din zona Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Banca sprijină dezvoltarea economică şi cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri şi garanţii pentru proiecte şi prin finanţări comerciale în sectoarele publice şi private din ţările membre.