Barna Tanczos anunță finalizarea regulamentului de instituire a unui fond social de climă la nivel comunitar, cu un buget de 59 miliarde de euro
Telex » Știri 1 iulie 2022
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, a anunțat finalizarea regulamentului european de instituire a unui fond social de climă, care presupune compensarea cu 35% a taxelor și are un buget de 59 de miliarde de euro, relatează Agerpres. „Această sumă permite României să aibă un buget consistent, al doilea buget din UE. Sistemul de taxare a emisiilor a fost reformat și se va stimula astfel reducerea emisiilor de carbon, iar cea mai importantă decizie față de care am fost destul de reticenți este introducerea taxelor în zona rezidențială și de mobilitate, ceea ce înseamnă o taxă suplimentară pentru încălzirea locuințelor, benzină și motorină. În ceea ce privește tranziția la un transport rutier cu emisii zero, trebuie să se țină cont de nivelul tehnologic al industriei și a parcului auto, respectiv de posibilitățile financiare ale consumatorilor. Am susținut că introducerea de noi taxe trebuie să aibă în vedere că statele membre și cetățenii acestora nu au același nivel de salarizare, nu au același posibilități de investiții, iar capacitatea de suportabilitate este diferită. Având în vedere faptul că aceste noi taxe vor fi aplicabile din 2027, am cerut forme de compensare, lucru obținut de România și alte state EU care au cerut acest lucru. În felul acesta, noua schemă asigură inclusiv această posibilitate de compensare, pe lângă cele propuse de Comisie, în vederea stimulării tuturor cetățenilor din UE”, a declarat ministrul, într-o conferință de presă.
Ministrul Mediului a prezentat concluziile reuniunii Consiliului de Mediu al Uniunii Europene de la Luxemburg, la care a participat la începutul acestei săptămâni. „Ședința reuniunii Consiliului de Mediu a fost una maraton, lungă și aprinsă pe toate temele cuprinse pe ordinea de zi, putem spune că a fost una istorică. Ținta principală a discuțiilor a fost reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră și, în mod special, a celor de carbon, în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050, dar până în 2030 s-a stabilit ca țintă intermediară reducerea emisiilor cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelul din 1990. Această țintă se va aplica la nivelul statelor membre UE, apoi vor exista ținte sectoriale: industrie, producerea energiei, sectorul rezidențial, agricultură - toate aceste sectoare trebuie să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Alături de miniștrii mediului prezenți la reuniune, am ajuns la o abordare generală cu privire la revizuirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru că aceasta vine cu un nou set de certificate de carbon care se vor comercializa. Din acești bani, se va finanța atât fondul social de climă, care susține investițiile pentru reducerea emisiilor, cât și compensarea taxelor plătite în plus, față de cele existente, de către persoanele și familiile vulnerabile”, a precizat Barna Tanczos.
De asemenea, alte dosare importante care au fost pe ordinea de zi a reuniunii au vizat revizuirea regulamentului privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre (regulament privind partajarea eforturilor), revizuirea regulamentului privind emisiile și eliminările de gaze cu efect de seră din utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură (LULUCF), dar și revizuirea regulilor pentru standardele de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi.
O altă directivă importantă dezbătută la Consiliul de Mediu a fost Directiva Habitate, prioritatea tuturor țărilor fiind refacerea habitatelor distruse de acțiunea umană, în concordanță cu ambițiile Comisiei Europene în acest domeniu.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice