Extinderea schemei europene de comercializare a emisiilor de carbon la transportul rutier și clădiri (ETS) poate amplifica inegalitățile și sărăcia energetică, cu diferite efecte între și în interiorul statelor membre, inclusiv din cauza incertitudinilor legate de prețul viitor al carbonului și eventualelor fluctuații, precum și a riscurilor de manipulare a pieței, a afirmat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tanczos, la Consiliul de Mediu, care a avut loc la Bruxelles, informează Agerpres. „Cu privire la extinderea schemei europene de comercializare a emisiilor de carbon la transportul rutier și clădiri (ETS), ne-am manifestat îngrijorarea încă de la început, având în vedere efectul direct asupra cetățenilor și, mai ales, asupra gospodăriilor cu venituri mici și medii. Considerăm că există riscul de amplificare a inegalităților și a sărăciei energetice, cu efecte diferite între și în interiorul statelor membre, inclusiv din cauza incertitudinilor legate de prețul viitor al carbonului și eventualelor fluctuații, precum și a riscurilor de manipulare a pieței. Este mai evidentă ca oricând nevoia unei Europe mai reziliente în domeniul energiei. Trebuie evitat ca măsurile care accelerează renunțarea la combustibili fosili să aibă un efect disproporționat în diferitele state membre. De aceea, este esențială asigurarea sprijinului financiar necesar pentru a susține cetățenii europeni vulnerabili”, a spus Barna Tanczos.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, oficialul român a subliniat că Fondul Social pentru Acțiuni Climatice (FSAC) reprezintă o parte esențială a soluției, dar care va acoperi parțial costurile sociale substanțiale. În viziunea ministrului, Fondul trebuie să fie un instrument eficient, rapid și accesibil.

În ceea ce privește Schema europeană de comercializare a emisiilor de carbon (EU-ETS), demnitarul român a evidențiat importanța unor elemente, precum: fondul de modernizare și rolul său în transformarea sistemelor energetice în statele membre beneficiare, identificarea unei soluții privind fluctuațiile prețului carbonului, care să nu afecteze funcționarea pieței carbonului, măsuri pentru sprijinirea sectoarelor exportatoare și analizarea eficienței aplicării Regulamentulului CBAM (mecanismul de ajustare la frontieră a carbonului) în limitarea riscului de relocare, înainte de eliminarea alocărilor cu titlu gratuit.

De asemenea, legat de regulamentul LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură), Barna Tanczos a evidențiat necesitatea explorării tuturor posibilităților de flexibilitate în cadrul perioadei și între perioade, pentru îndeplinirea obiectivului UE.

În cazul revizuirii Regulamentului privind partajarea eforturilor (ESR), poziția României a subliniat importanța menținerii unui cadru flexibil, care să sprijine eforturile de atingere a țintelor naționale, astfel încât să țină cont de circumstanțele naționale și capacitatea financiară.

Pe tema standardelor de emisii CO2 pentru autovehicule, ministrul român al Mediului a subliniat că „România pledează pentru un cadru realist și fezabil”.

Pe tema propunerii de Regulament UE privind defrișările, demnitarul a amintit de noua versiune de monitorizare a trasabilității lemnului, SUMAL 2.0, pusă în practică la începutul anului trecut, care contribuie la descurajarea tăierilor ilegale și aduce beneficii multiple sectorului forestier.

„România susține obiectivul general al propunerii de Regulament privind reducerea la minimum a consumului de produse din lanțurile de aprovizionare asociate cu defrișările sau degradarea pădurilor și, implicit, reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului alimentar al UE. Considerăm că elementul central al propunerii de Regulament este sistemul due diligence, prin care riscul ca produsele neconforme să fie introduse sau exportate de pe piața UE să fie neglijabil. Pe de altă parte, la începutul anului 2021, în România a început să funcționeze un sistem modern de trasabilitate a lemnului - SUMAL 2.0, care permite monitorizarea și localizarea zonelor din care se exploatează lemnul. Considerăm că un sistem similar și pentru alte produse, dezvoltat și în alte țări, ar ajuta la dezvoltarea unor sisteme due diligence mai performante”, a menționat Barna Tanczos.

Pe de altă parte, propunerea de Regulament privind punerea la dispoziție pe piața UE și exportul din spațiul comunitar al anumitor mărfuri și produse asociate despăduririi și degradării pădurilor urmărește să se asigure că produsele consumate pe piața UE nu contribuie la defrișarea și degradarea pădurilor la nivel global. Aceasta prevede cerințe de due diligence pentru operatorii din sectorul produselor de bază și mărfurilor, cum ar fi soia, carnea de vită, uleiul de palmier, lemnul, cacao și cafeaua.

Totodată, referitor la prevederile de pe segmentul bateriilor și deșeurilor de baterii, miniștrii Mediului au adoptat abordarea generală care va permite CONS să demareze negocierile cu Parlamentul European. Regulamentul urmărește reducerea impactului asupra mediului al bateriilor în toate etapele ciclului lor de viață, de la aprovizionarea cu materii prime până la producție, utilizare, reciclare și eliminare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)