Pe plan global, întreruperea activității, pandemia și atacurile cibernetice intră în top 3 riscuri

Întreruperea activității, pandemia și incidentele cibernetice, un trio de riscuri interconectate în contextul COVID-19, deschid ediția din acest an (a zecea) a studiului Allianz Risk Barometer. Analiza privind riscurile globale în business derulată anual de Allianz Global Corporate & Speciality (AGCS) include opiniile a 2.769 de experți din 92 de țări, inclusiv directori generali, manageri de risc, brokeri și specialiști în asigurări. „Pandemia de coronavirus este o reamintire că managementul riscurilor și managementul continuității trebuie să evolueze în continuare, pentru a ajuta companiile să se pregătească și să supraviețuiască evenimentelor extreme. În timp ce pandemia continuă să aibă un control ferm asupra țărilor din întreaga lume, este vital să ne pregătim pentru scenarii extreme mai frecvente, cum ar fi o întrerupere la nivel global, un atac cibernetic, dezastre naturale provocate de schimbările climatice sau chiar o altă epidemie”, a declarat Joachim Müller, CEO al AGCS.

Criza COVID-19 continuă să reprezinte principala amenințare imediată atât pentru siguranța individuală, cât și pentru companii, fapt demonstrat de locul 2 pe care îl ocupă în clasamentul riscurilor la nivel mondial. Înainte de 2021, cea mai bună poziționare a riscului pandemic a fost locul 16 în topul Allianz Risk Barometer, impactul său fiind mult subestimat. Cu toate acestea, în 2021, pandemia este amenințarea numărul 1 în 16 țări și se numără printre cele mai mari trei riscuri de pe toate continentele și în 35 țări din cele 38 analizate în barometru. Japonia, Coreea de Sud și Ghana sunt singurele țări în care pandemia nu se regăsește în top 3 riscuri pentru companii.

Deteriorarea condițiilor de piață a urcat în topul riscurilor din 2021, reflectând așteptările privind creșterea numărului de insolvențe ca urmare a pandemiei. Potrivit Euler Hermes, companie specializată în asigurări de credit comercial, vârful insolvențelor este așteptat în 2021. Indicele global de insolvență ar putea atinge un nivel-record și o creștere de 35% până la sfârșitul acestui an, cu majorări maxime așteptate în SUA, Brazilia, China și principalele țări europene.

Pe de altă parte – relevă studiul –, COVID-19 va stimula probabil o perioadă de inovație, va accelera adoptarea tehnologiei, dispariția modelelor tradiționale de business și apariția unor noi competitori. Riscurile din sfera macroeconomică și riscurile politice s-au intensificat, de asemenea, în 2021, ca o consecință a pandemiei.

La nivel global, schimbările legislative și de reglementare, dezastrele naturale, incendiile/exploziile și schimbările climatice sunt riscurile care au trecut în plan secund, ca efect al direcționării atenției pe limitarea impactului COVID-19.

În Europa Centrală și de Est, modificările legislative rămân o îngrijorare reală pentru companii, situându-se în top 3 riscuri în țări precum România, Polonia, Bulgaria sau Ungaria. În România, pe podiumul riscurilor corporate găsim pandemia, întreruperea activității și impredictibilitatea legislativă. 

Pandemia provoacă perturbări – acum și în viitor

Anterior crizei COVID-19, riscul de întrerupere a activității domina de ani buni clasamentul riscurilor identificate de Allianz Risk Barometer și doar în ediția din 2020 cedase primul loc în favoarea riscurilor cibernetice. Pandemia demonstrează că evenimentele care pot duce la întreruperea activității, la nivel mondial, nu sunt teoretice, ci o realitate care provoacă pierderi majore de venituri și perturbări ale producției, operațiunilor și lanțurilor de aprovizionare. Circa 59% dintre participanții la studiu au declarat că pandemia este principala cauză a întreruperii activității în 2021, urmată de incidentele cibernetice (46%), catastrofele naturale și incendiile/exploziile (aproximativ 30% fiecare).

Riscul pandemic se adaugă listei tot mai extinse a evenimentelor nepalpabile, dar cu efecte majore, cum ar fi atacurile cibernetice sau întreruperile de energie. „Consecințele pandemiei – digitalizarea mai amplă, munca de la distanță și dependența tot mai mare de tehnologie a companiilor – vor spori probabil intensitatea riscului de întrerupere a activității în anii următori. Cu toate acestea, amenințările fizice tradiționale nu vor dispărea și trebuie să rămână pe agenda de gestionare a riscurilor. Catastrofele naturale, vremea extremă sau incendiile sunt principalele cauze ale întreruperii activității în multe industrii și ne așteptăm ca acestea să genereze în continuare pierderi mari”, a explicat Philip Beblo, expert în echipa globală de subscriere AGCS.

Pentru a diminua vulnerabilitățile, multe companii își propun să întărească reziliența modelului de afaceri și să diminueze riscurile pe lanțul de business. Îmbunătățirea managementului continuității este principala acțiune a companiilor (62%), urmată de dezvoltarea unei rețele de furnizori alternativi sau multipli (45%), investițiile în lanțurile de business digital (32%) și selecția mai bună a furnizorilor (31%), potrivit participanților la studiu.

Analiza arată că multe companii au realizat în pandemie că planurile de continuare a activității sunt cu mult depășite de noutatea crizei. Planificarea continuității trebuie să devină holistică, mai funcțională și mai dinamică. În plus, sunt necesare o monitorizare și o măsurare a impactului scenariilor de pierdere extremă, actualizare și testare constantă.

Pericolele cibernetice se intensifică

Atacurile cibernetice rămân un pericol esențial, deși au coborât în top până pe poziția a treia. Riscul cibernetic este unul semnificativ în multe țări, inclusiv în Brazilia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Africa de Sud, Spania, Marea Britanie și SUA. Digitalizarea accelerată și munca de la distanță intensifică și mai mult vulnerabilitățile din zona IT. La apogeul primului val de lockdown, din aprilie 2020, FBI a raportat o creștere de 300% a incidentelor IT, în timp ce costurile pentru economia globală generate de criminalitatea cibernetică au ajuns la peste 1.000 miliarde de dolari, în creștere cu 50% față de acum doi ani.

Atacurile ransomware, cel mai frecevent tip de incidente cibernetice, cauzează pierderi din ce în ce mai mari și devin mai sofistificate. Expunerea companiilor mari la astfel de atacuri puternice crește, de asemenea. „Criza COVID-19 a arătat cât de repede se pot adapta infractorii cibernetici, iar creșterea digitalizării a creat oportunități noi de intruziune, cu scenarii de pierdere cibernetică în continuă dezvoltare. Atacatorii inovează folosind scanarea automată pentru a identifica lacunele de securitate, atacă routerele slab securizate sau chiar folosind conținut media realist, modificat sau falsificat de inteligența artificială. În același timp, riscurile privind protecția datelor personale și amenzile pentru încălcarea confidențialității datelor își continuă tendința ascendentă”, spune Catharina Richter, Global Head al Centrului de Competență Cyber Allianz din cadrul AGCS.

Riscuri care au prins teren versus riscuri care au facut un pas în spate

Riscurile macroeconomice au urcat până pe locul 8, iar riscurile politice revin în top 10 pentru prima dată din 2018 încoace. Evoluția arată că tulburările civile, protestele și revoltele au un impact deloc de neglijat asupra companiilor. „Numărul, amploarea și durata multor evenimente recente au fost excepționale. Pe măsură ce consecințele socioeconomice ale crizei COVID-19 se disipează, este probabil ca tulburările politice și sociale să reapară, în special în Europa și America”, relevă studiul.

Potrivit autorilor barometrului, riscul determinat de schimbările de legislație și de reglementare a făcut doi pași în spate, coborând de pe poziția a treia pe poziția a cincea. „Este posibil ca pandemia să fi provocat unele întârzieri în zona de reglementare, însă 2021 promite să devină un an foarte aglomerat în ceea ce privește noile legislații și reglementări, în special în domeniul datelor și al sustenabilității”, prezicează Ludovic Subran, economist-șef al Allianz.

Catastrofele naturale au coborât în topul riscurilor, de pe locul 4 pe locul 6, în 2021, în primul rând, ca urmare a faptului că principala preocupare în prezent este pandemia. Totuși, riscul unor catastrofe naturale rămâne accentuat, iar pierderile cumulate generate de evenimente de natură catastrofală, dar de dimensiuni mai mici,au fost considerabile și în 2020.

Schimbările climatice au trecut, de asemenea, într-un plan secund, dar și-au conservat un loc în top 10 riscuri la nivel global, relevă studiul. Nevoia de a combate efectele schimbărilor climatice rămâne stringentă, iar faptul că 2020 a fost cel mai călduros an din istorie reconfirmă urgența.

„Odată cu intrarea în vigoare a campaniei de vaccinare, schimbările climatice vor reveni o prioritate în 2021. Multe companii trebuie să își adapteze businessul pentru o lume cu emisii reduse de carbon – iar managerii de risc trebuie să fie promotorii acestei tranziții”, spune Michael Bruch, Global Head ESG, în cadrul AGCS.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)