Barometru: Peste două treimi dintre români folosesc mult mai mult smartphone-urile, față de perioada pre-pandemie
Numărul 19, 19-25 mai 2021 » Conectarea la era digitală
Șapte din zece români (68,3%) susțin că, față de perioada dinaintea pandemiei, folosesc cu mult mai mult telefoanele mobile, iar peste două treimi au recunoscut că aplicațiile mobile le-au influențat, în mare măsură, obiceiurile de consum, relevă datele unui Barometru realizat de consultanții Frames, la comanda platformei Factory 4.0, relatează Agerpres. Conform cercetării „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor”, în topul celor mai folosite aplicații mobile se află cele de știri, social media, filme și monitorizarea sănătății.
În același timp, peste jumătate dintre respondenți (51,7%) folosesc aplicațiile mobile care îi conectează cu propriul corp, 18,7% cu mașina și 14% cu casa, iar în topul celor mai utilizate aplicații se mai regăsesc cele de shopping (cumpărături), productivitate (e-mail, documente, tabele), muzică, jocuri, mâncare (food delivery, rețete online etc.), fitness, stil de viață, cursuri online, călătorii și dating.
Datele Institutului Național de Statistică (INS), citate în Barometrul Frames, relevă faptul că peste trei sferturi (78,2%) dintre gospodăriile din România au avut acces la rețele de Internet în 2020, cu 2,5 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent. Totodată, ponderea persoanelor cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani care au utilizat internetul cel puțin o dată a ajuns la 85,9%, cu 3,6 puncte procentuale mai mult decât în anul precedent.
În ianuarie 2021, în România existau 15,49 milioane de utilizatori de internet, în creștere cu 0,9% (133.000), față de anul anterior.
„Dincolo de subiectele de tip can-can, de senzaționalul teoriilor privind «Big Brother» & vaccinarea și 5G, pentru marea majoritate a celor chestionați (87%), folosirea datelor personale de către aplicațiile mobile nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Acest lucru poate fi pus și pe seama slabei conștientizări a pericolelor legate de securitatea cibernetică și atitudinea generală față de protecția datelor cu caracter personal și a reputației în mediul online. Numai 7,3% dintre respondenți s-au arătat preocupați de securitatea datelor, iar 5,7% au evitat să răspundă, considerând că nu au informațiile necesare. 57,8% au declarat că, atunci când accesează aplicațiile mobile, o fac în primul rând de pe rețele wi-fi, iar 42,2% de pe rețelele mobile”, se menționează în raportul citat.
La nivelul lunii ianuarie a acestui an, în România existau 26 milioane de conexiuni mobile, iar numărul acestora a ajuns să reprezinte 135,6% din totalul populației.
Peste două treimi (68,9%) dintre români au declarat că aplicațiile mobile le-au influențat, în mare măsură, obiceiurile de consum și 14,3% că „în foarte mare măsură”. Mai mult, 82,9% din totalul persoanelor chestionate au afirmat că efectuează constant plăți prin intermediul aplicațiilor mobile pentru shopping, plăți uzuale, filme, social media, sănătate. De asemenea, s-a observat un interes crescut al românilor pentru educația online.
Rezultatele Barometrului arată că 62,2% dintre cei chestionați au spus că, atunci când își caută un loc de muncă sau când vor să se perfecționeze într-o nouă activitate, caută o aplicație mobilă care să-i ajute.
În ceea ce privește gradul de utilizare a terminalelor inteligente, 68,3% dintre români susțin că, față de perioada de dinainte de pandemie, folosesc mult mai mult telefoanele mobile.
Barometrul „RomanianApp. Cum au influențat aplicațiile mobile viața românilor” a fost realizat pe un eșantion de 650 de respondenți, în perioada 6 - 9 mai 2021. Interviurile au fost realizate prin chestionare online, telefonic și email, iar profilul respondenților a fost reprezentat de 56% bărbați și 44% femei, cu vârste cuprinse între 18 și 54 ani.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice