Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să majoreze dobânda de referință cu 25 de puncte de bază, a opta creștere succesivă, în linie cu estimările analiștilor, și a anunțat că va continua înăsprirea politicii monetare, pentru a contracara inflația ridicată, transmite Reuters, preluată de Agerpres. Consiliul guvernatorilor BCE a informat că rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală și la facilitatea de depozit vor crește la 4%, 4,25% și, respectiv, 3,50%. Este cel mai ridicat nivel al ratei dobânzii la depozite din ultimii 22 de ani.

Pentru a reduce inflația la ținta de 2%, BCE a majorat agresiv dobânzile, cu 400 de puncte de bază, de la zero la mijlocul lui 2022. Este cel mai rapid ritm de înăsprire a politicii monetare a BCE, dar puțini analiști se așteaptă ca majorările să continue dincolo de 2023, din cauza inflației ridicate și a creșterii salariilor.

"Consiliul guvernatorilor BCE se va asigura la viitoarele decizii de politică monetară că dobânzile vor fi aduse la niveluri suficient de restrictive pentru a realiza o revenire rapidă a inflației la ținta pe termen mediu de 2%. Proiecțiile privind inflația, excluzând energia și alimentele, au fost revizuite în creștere, în special pentru 2023 și 2024", se arată în comunicatul BCE.

Piețele se așteaptă la o nouă majorare a dobânzii de referință cu 25 de puncte de bază în iulie sau septembrie, și șanse moderate pentru o nouă decizie în septembrie sau octombrie. De asemenea, BCE a indicat joi că de la 1 iulie nu va mai reinvesti banii din datoria scadentă în cadrul programului de achiziție de active (APP - asset purchase programme), de 3.200 miliarde de euro.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a decis miercuri seara menținerea ratei dobânzii la un interval cuprins între 5% și 5,25%.

Economia zonei euro a fost în recesiune tehnică în primele trei luni ale acestui an, potrivit cifrelor revizuite publicate săptămâna trecută de Eurostat, care arată că PIB-ul zonei euro s-a contractat atât în primul trimestru din 2023, cât și în ultimul trimestru din 2022.

Oficiul european de statistică a anunțat inițial că economia zonei euro a stagnat (0%) în ultimul trimestru din 2022 comparativ cu trimestrul precedent și a înregistrat o creștere de 0,1% în primul trimestru din 2023.

Conform datelor revizuite, PIB-ul zonei euro a înregistrat două trimestre consecutive de scădere cu 0,1%. Definiția tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracție a Produsului Intern Brut.

Pe de altă parte, datele Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a scăzut în mod suprinzător până la 5,3% în mai, de la 5,6% în aprilie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Datele preliminare publicate de Eurostat arată că rata anuală a inflației în zona euro a scăzut până la 6,1% în mai, de la un nivel de 7% înregistrat în aprilie. Cifra anunțată de Eurostat este sub estimările analiștilor, care mizau pe o stagnare a inflației la 6,3%.

Toate aceste date justifică, în opinia analiștilor, o majorare limitată a dobânzilor dar nu o pauză în ciclul de înăsprire a politicii monetare. Economiștii se așteaptă ca BCE să continue să majoreze dobânzile până în vara acestui an, când costul creditului în zona euro va atinge un punct culminant cuprins între 3,50% și 3,75%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)